Principală » 2012 » Ianuarie » 17 » Vor disparea OMG-urile din Europa?
16:58:46
Vor disparea OMG-urile din Europa?

Decizia (surprinzatoare!?) a BASF de a delocaliza activitatea sa de cercetare/dezvoltare pentru produse transgenice (PT) din Europa in SUA  reprezinta, am putea spune, o satisfactie pentru institutiile/organizatiile guvernamentale si neguvernamentale din UE care sunt impotriva OMG. Disputele pe marginea acestui subiect se tin lant in Uniunea Europeana, interesele fiind dintre cele mai nelinistitoare, de la "teama” cercetatorilor pentru impactul asupra fiintelor umane, pana la "jocurile de culise” ce au ca actori responsabili de la Bruxelles si companii transnationale care investesc in PT. Cea mai recenta controversa dateaza de  cateva saptamani, subiectul fiind "autorizarea pe sub mana” (la 22 decembrie 2011), in scopul comercializarii, a patru plante modificate genetic respectiv trei tipuri de porumb (Mir604*Ga21, Bt11*Mir604 si Bt11*Mir604Ga21), creatie a Syngenta, si o planta de bumbac 281-24-236*3006-210-23, creatie a Dow AgroSciences. Cele patru PT produc insecticide si rezista la erbicide, fiind destinate (porumbul) alimentatiei umane si animale, dar nu si cultivarii lor. Criticii acestei decizii arata ca nu au fost respectate toate fazele impuse autorizarii si nu se tine seama de impactul toxicologic asupra mediului inconjurator si, mai ales, riscul contaminarii mierii de albine.

Principalele tari producatoare de PT

In anul 2010, numarul tarilor care cultivau OMG era de 29 (16 tari emergente/in curs de dezvoltare si 9 industrializate).  In acelasi an, trei alte state (Pakistan, Birmania si Suedia) au anuntat oficializarea culturilor de OMG. Germania, de asemnea, a reluat culturile de astfel de produse. Principalele culturi au fost ocupate cu soia, porumb, bumbac si orez.

Se apreciaza ca 98 % din  suprafata mondiala cultivata cu PT (aproape 150 milioane hectare) se regaseste in 10 tari, respectiv: SUA, 45,1 % din total; Brazilia, 17,2 %; Argentina 15,5; India, 6,4 %; Canada, 5,9 %; China, 2,4 %; Paraguay, 1,8 %; Pakistan, 1,6 %, Africa de Sud, 1,5 %,; Uruguay, 0,7 %.

Pana in anul 2015, se estimeaza ca suprafata totala cultivata cu OMG va fi de peste 200 milioane ha, numarul fermierilor de cca 20 milioane, raspanditi in 40 de tari. In acest an se preconizeaza introducerea in cultura a unui porumb rezistent la seceta, iar in 2013 a doua tipuri de orez rezistent la boli specifice.

Situatia in Europa

In prezent, doar doua PT sunt cultivate in Europa: porumbul MON 810 de la MONSANTO (SUA) si cartoful Amflora, autorizat in martie 2010, creatie a BASF.

Potrivit informatiilor furnizate de Eurostat, suprafata cultivata cu PT descreste in  Europa. In 2009, sase state au cultivat porumb MON 810 BT (planta care produce toxina Bt de catre bacteria Bacillus Thuringiensis), de la Monsanto, pe 94 750 hectare, din care 80 % se cultivau in Spania, celelalte state fiind : R. Ceha, Portugalia, Romania, Polonia, Slovacia.

In 2010, un numar de 10 tari UE au cultivat porumbul Bt pe o suprafata mai mica, respectiv de 91 183 ha, iar trei state (R. Ceha, Suedia, Germania) au cultivat cartoful "Amflora” (BASF) cu un continut mare de amidon. Potrivit uneia dintre cele mai mari retele ecologice Amis de la Terre/Franta, intre 2008 si 2010, suprafata cultivata cu plante OMG a scazut cu cca 23%. Evaluarea trebuie luata sub semnul rezervei, deoarece in unele state s-au descoperit culturi de OMG care nu sunt declarate ca atare.

Sapte state, respective Franta, Germania, Ungaria, Luxembrug, Grecia, Austria, Bulgaria au introdus moratorii/interdictii pentru cultura MON 810.

Paradoxal pentru Europa (UE) este faptul ca desi impune restrictii in cultivarea PT accepta importul si comercializarea unei game variate de asemenea produse. O lista de aproape 40 de PT au "liber pe piata” (arata Amis de la Terre), importate de pe alte continente, asigurand o buna parte din sursa pentru nutritia animalelor. In 2010 s-a autorizat comercializarea a sase tipuri de porumb OMG, dupa ce in 2009 au fost autorizate patru. In fiecare an, Europa importa cca 40 milioane tone de soia modificata genetic.

Cadrul legislativ comunitar referitor la PT dateaza din anii 2001 si 2003, apreciindu-se ca este necesara clarificarea multor aspecte pentru o reglementare unitara si solida. In prezent, autorizatiile pentru utilizarea in cultura a unor plante modificate genetic are la baza atat rapoarte/evaluari stiintifice, cat si puncte de vedere sociale, etice si de alta natura. Cu toate acestea, se pare ca decizia politica, nationala sau la nivelul consiliilor CE, este cea care "fundamenteaza” cadrul legislativ la nivelul UE. Propunerile CE din iulie 2010 incoace, inclusiv aceea de a lasa o mai mare latitudine deciziei nationale in utilizarea PT pare a castiga ceva teren, in fata celor care se opun, in continuare, cu vehementa, cultivarii si utilizarii OMG.

Costin Buradu

Vizualizări: 483 | Adăugat de: constantinradut | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]
Contact:
JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
031721
Bucuresti, Romania-Roumanie
+40 (0) 725 511 887 
office.agriculturaro@gmail.com 
http://agricultura-ro.ucoz.ro


Echipa

Constantin Răduţ - editor şef

Costin Buradu - senior editor

Ion Ciprod - redactor