Un birocrat din MADR vrea să “suprime” 3 milioane de familii ţărăneşti - 24 Septembrie 2013 - JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
Principală » 2013 » Septembrie » 24 » Un birocrat din MADR vrea să “suprime” 3 milioane de familii ţărăneşti
21:18:43
Un birocrat din MADR vrea să “suprime” 3 milioane de familii ţărăneşti
·          agricultura familială este ceva mult mai semnificativ decât o activitate profesională, este un mod de viaţă
·          anul 2014 este declarat de ONU Anul internaţional al agriculturii familiale.
Deşi pare oribil şi imoral, acum la început de secol XXI, asta este deviza unui demnitar din Ministerul Agriculturii. Pentru că iată ce spune Achim Irimescu (despre el este vorba): "Facem o mare greșeală dacă încurajăm în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020 plăți suplimentare pentru fermele între 1-5 hectare, pentru că acolo sunt 90% din beneficiari și din păcate acestea sunt ferme de subzistență”. Ce grosolană minciuna aruncă pe piaţă acest domn care s-a dezrădăcinat de viaţa agricolă românească, deşi contribuabilul român l-a plătit cu zeci de milioane de lei pe lună pentru prezenţa sa, din partea României, la reprezentanţa economică a ţării la Bruxelles.
Adevărul este cu totul altfel. Iată, socotind după cifrele pe care le avem la nivelul anului 2011, de la APIA, din  totalul de 1 088 361 fermieri ce au beneficiat de bani din Fondul European de Garantare pentru Agricultură, cei cu o suprafaţă cuprinsa între 0-5 ha deţineau o pondere de 21,2 %. Plăţile pe suprafaţă încasate de aceşti fermeri de subzistenţă au fost de ordinul a 187,68 milioane euro (la 91,12 euro/ha atât cat era în acel an). Fermerii cu suprafeţe de peste 5 ha, în număr de doar 208 110, deţinând însă 7 659 680 ha din totalul eligibil au primit 697,95 milioane euro. Aşadar, in timp ce micii fermieri, în fapt ferme agricole de familie, deţineau doar 21,2 % din suprafaţa eligibilă, au primit 26 % din fondurile FEADR ce au revenit României în anul respectiv.
Situaţia nu este diferită nici pentru 2012 şi 2013.
Aceasta este realitatea in legatură cu SAPS. Ea nu se modifică nici în ce priveşte plăţile suplimentare. Anul trecut, prin hotărâre de guvern s-a aprobat acordarea unei sume de 200 lei/ha pentru suprafeţe cuprinse între 1 ha şi ..150 ha, nu între 1-5 ha, cum ar sugera s.s.Irimescu. De aceste sume, bineînţeles că au beneficiat mai ales cei care au suprafeţe însemnate şi care aveau înscrise în registrele comunale si comerciale o asociaţie sau exploataţie recunoscută ca plătitoare de impozit. De altfel, de această plată "minimis” au beneficiat, în total de 450 000 producători agricoli.
Obiectivul dlui A. Irimescu este însă clar: să fie suprimate fermele mici, de până la 5 ha. Adică cca 3-3,5 milioane de ţărani. Aceasta ţintă este urmarită insistent de marii producători agricoli, cei care au arendate 8-10 milioane hectare de la ţăranii din cumunităţi îmbătrânite şi fără forţa fizică şi mecanică pentru a-şi cultiva terenurile pe care le-au dobândit după 1990. Ţinta acestor îmbuibaţi ai agriculturii românesti (avem cea mai mare medie de hectare pe exploataţie agricolă din UE, după Rep. Cehă) este hapsână şi fără scrupule. Mica ţărănime trebuie să dispară cât mai repede, pentru ca aceţti îmbogăţiţi ai noii agriculturi să poată acapara terenurile agricole ale satelor. In bună masură au şi reuşit. In România sunt zeci de mii de fermieri care deţin, în propietate (nu doar în exploataţie) suprafeţe ce depăşesc 100 ha. Ca nicăieri în Europa.
Aşa au decurs lucrurile până acum. Din păcate, ele încearcă să fie accelerate. Mai toate actele normative pe care le "comite” MADR au ca obiectiv constrângerea micii ţărănimi să-şi vândă suprafeţele pe care încă le mai deţine.
Fie că este vorba de accesarea măsurii 121, privind instalarea tinerilor fermieri, fie că este vorba de eliberarea de certificate /atestate de producător şi comerciant de legume-fructe în pieţele urbane şi rurale. Toate aceste acţiuni, intenţii şi obiective aduc atingere unui curent tot mai puternic care s-a instalat, mai ales în Europa, şi nu numai. Anume încurajarea şi consolidarea fermelor familiale si a gospodăriilor ţărăneşti tradiţionale. S-a constatat, mai ales după anii ’60 ai secolului trecut, că marea exploataţie agricolă nu satisface deplin interesele sociale şi naţionale. Ea este mai productivă şi competitivă, dar distruge un ţesut social care nu poate fi "suprimat” prin forţă aşa cum ăşi propun, în Romania, cei din MADR.
Unanimitatea este de necontestat. Responsabili politici, câ şi reprezentanţi ai societăţii civile arată că "agricultura familială este ceva mult mai semnificativ decât o activitate profesională, este un mod de viaţă. Agricultura de familie nu se poate disocia de istoria însăşi a familiei, de transferul din generaţie în generaţie a terenurilor. Familiile de agricultori produc nu numai produse naturale, dar ele prezervă, totodată, tradiţiile şi valorile comunităţii. Persoanele care muncesc pământul părinţilor şi bunicilor ştiu să înveţe copiii lor să respecte natura, să aibă răbdare şi hotărâre. In majoritatea ţărilor, explotaţiile familiale menţin nu numai tradiţiile unui mod de viaţă rurală, dare dinamizează şi piaţa locală…. Nu putem spune decât cu părere de rău că întrun mediu comercial extrem de concurenţial şi mondializat, exploataţiile familiale se lovesc adesea de dificultăţi, precum posibilităţile reduse de intrare pe piaţă, o parte tot mai importantă a valorii produselor lor revenind intermediarilor”. Desfiinţarea lor sau integrarea în mari exploataţii va "exclude transmiterea valorilor cultivate în mediul exploataţiilor familiale, iar dezvoltarea economică locală şi regională va diminua tot mai mult”.
O fi înteles ceva, oare, s.s. A. Irimescu din aceste "strigate” la nivel european pentru conservarea mediului rural prin intermediul ţărănimii şi al fermei familiale? Nu, se vede treaba.
In loc de a propune pentru PAC 2014-2020 radierea micilor gospodării ţăraneşti, Achim Irimescu & co ar putea să înţeleagă gravitatea situaţiei ţărănimii româneşti şi să iniţtieze la nivelul MADR şi al guvernului măsuri adecvate pentru;
-promovarea producţiei agriculturilor din fermele familiale;
-crearea unei reţele de achiziţii a produselor ce prisosec în gosodăriile ţărăneşti;
-facilitarea micii ţărănimi la servicii de lucrare mecanizată a terenurilor;
-crearea unui cadru facil pentru asigurarea de grupuri şi centre de comercializare a produselor  micilor agricultori;
-constrângerea arendaşilor de a investi în comunitate o parte a profitului prin care să fie sprijinită ferma familială de până la 5 hectare, de pildă prin crearea unor centre de închiriere a maşinilor agricole sau vânzarea cu plata la recoltare a diverselor imputuri agricole.
Altfel, lucrurile merg de la sine. Ca urmare a îmbătrânirii populaţiei săteşti, numărul fermelor familiale se diminuează în mod natural.
Odată cu moartea gospodăriilor ţărăneşti ne moare şi o parte din zestrea noastră naţională.
Să o facem să reziste cât mai mult!
Şi încă ceva: la 29 noiembrie 2013 va avea loc o Confernita europeană privind Anul internaţional al agriculturii familiale. Sperăm ca măcar MADR să particpe la această conferinţă.
Anul 2014 este declarat de ONU Anul internaţional al agriculturii familiale.
Vizualizări: 300 | Adăugat de: constantinradut | Tag-uri: ferma familiala | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]
Contact:
JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
031721
Bucuresti, Romania-Roumanie
+40 (0) 725 511 887 
office.agriculturaro@gmail.com 
http://agricultura-ro.ucoz.ro


Echipa

Constantin Răduţ - editor şef

Costin Buradu - senior editor

Ion Ciprod - redactor