Principală » 2013 » Octombrie » 6 » Ministrul D.C. despre agricultură
20:03:58
Ministrul D.C. despre agricultură
* In 2013 s-ar putea atinge o producţie record de 18-19 milioane tone cereale * Fondurile europene pentru pilonul I sunt utilizate 100% * Pentru PNDR, gradul de absorbţie este de 62% * Sprijinul pe suprafaţă va fi în 2013/2014 de 160 euro/ha (139+21), fata de 154 euro/ha în 2012
*** Analiștii estimează că producția agricolă din acest an va permite României o creștere economică consistentă. Agricultura poate să salveze indicatorii macroeconomici ai României și poate să ofere acea creștere economică importantă de care avem nevoie. Anul acesta, dacă ne dorim o creștere economică aproape de 2%, cred că se poate realiza, în special, cu sprijinul agriculturii. Sigur că și celelalte ramuri au cunoscut o îmbunătățire, dar pe acest segment lucrurile arată bine. Vreau să vă dau doar câteva cifre. Anul trecut, la grâu, în primele nouă luni am exportat de 146 de milioane de euro, iar anul acesta de 300 de milioane de euro. La floarea soarelui am exportat de 200 de milioane de euro, în primele nouă luni, față de 95 de milioane de euro în anul 2012. 
Vorbim cu toții de un an agricol bun pentru că au fost precipitații și că a plouat, dar să nu uităm că a fost și o serie întreagă de măsuri care s-au luat. Am avut și experiența anului 2012 cu secetă, iar anul acesta ne-am pregătit, încă din decembrie, și au fost alocate fonduri importante. În luna mai s-a realizat prima umplere pe canale (de irigat – n/n.), atunci când anumite culturi aveau nevoie de apă. După mulți ani fermierii au putut să aibă la dispoziție apa pe canale. De asemenea, prețul la energia pentru irigații a fost diminuat, în doi ani, cu aproape 50%. Lucruri semnificative care au însemnat eforturi bugetare. Numai prima umplere a costat bugetul ANIF în jur de 5-6 milioane de euro. Ne-am și pregătit, am și beneficiat de condiții bune și iată că lucrurile acestea se reflectă în economie
*** Producțiile care s-au înregistrat în acest an sunt producții record, la anumite categorii de cereale.  De  exemplu la grâu, cu 4,9 milioane de tone in 2012,  anul acesta am avut o creștere semnificativă până la 7,3 milioane tone. Desi la celelalte culturi mari (porumb, floarea soarelui) nu s-a incheiat campania, ministrul Daniel Constantin  a lasat sa se inteleaga ca 2013 poate inregistra o productie de 18-19 milioane tone cereale.
*** Incercăm să venim în ajutorul fermierilor în această toamnă, în ajutorul celor care au avut dificultăți în începerea unei noi campanii. Este pentru prima dată când Agenția de Plăți plătește avansul pentru Axa 2, pentru măsurile de agromediu. Chiar astăzi (joi, 3.10.2013 – n.n.) n.r) am văzut cifrele, s-au autorizat și în mare parte au fost plătiți 270 de milioane de euro, reprezentând doar avansul pe Axa 2. În egală măsură, în două săptămâni, vom plăti avansurile pentru plățile directe. Vom plăti aproape 600 de milioane de euro în două săptămâni, respectiv între 15 și 30 octombrie. Cei de la Comisie ne dau posibilitatea să plătim aceste avansuri până la 1 decembrie, dar noi vrem să le plătim în aceste două săptămâni și avem capacitatea de a o face, pentru a se și întoarce banii de la Comisia Europeană în primele zile din ianuarie și a nu lăsa alte domenii de activitate fără finanțare în această perioadă. 
*** In ce priveste absorbţia fondurilor europene, aș începe cu APIA, plățile directe cred că merg foarte bine și toate programele pe care le-am avut, pentru că acolo sunt și măsuri de piață și mă refer și la reconversie. Cred că o să avem grad de absorbție de 100%. Pe zona de PNDR și acolo lucrurile s-au îmbunătățit vizibil, astăzi avem în jur de 62% grad de absorbție, bani pe care i-am plătit către beneficiari și pe care Bruxelles-ul i-a certificat și i-a returnat României, iar gradul de contractare depășește 80%. Sper să fie primul program de succes pentru România, la nivel național, și să avem absorbție 100%. Este un obiectiv pe care eu mi l-am stabilit și sper să îl îndeplinim. Pe Programul Operațional pentru Pescuit (POP) am avut probleme destul de mari. În ianuarie 2012, pe vechea guvernare, plățile au fost întrerupte. Am făcut eforturi deosebite și în luna mai, în acest an, am reușit să ridicăm această restricție, dar costurile au fost mari. Anul trecut, am dezangajat sume importante și, mai mult, a trebuit să ne asumăm de la buget sume importante pentru a nu avea un grad de eroare foarte mare, dar lucrurile s-au rezolvat. Avem o misiune la Autoritatea de Management să nu dezangajăm în acest an niciun ban. Deși, așa cum arată cifrele, pentru că am întârziat foarte mult și pentru că au fost deblocate plățile abia în luna mai există un risc de dezangajare de 7 sau de 10 milioane de euro. Paradoxal, la Programul Operațional de Pescuit, deși sumele sunt mai mici, stăm cu această secure deasupra capului. Sper să reușim să nu avem nicio sumă dezangajată. 
*** Vrem sa avem, pentru 2013/2014, un nivel de sprijin mai mare decât în anii trecuți. Toată lumea întreabă: cum puteți să ajutați fermierii, să interveniți pe piață, să influențați prețurile? Nu putem să facem lucrul acesta. Suntem o economie de piață liberă, în care prețul este dat de cerere și ofertă. Suntem într-un context puțin mai dificil decât alte țări la bazinul Mării Negre. Ceea ce putem să facem, însă, este să venim cu o subvenție mai mare de la bugetul de stat, astfel încât să influențăm costul de producție. Astăzi pleacă pe circuit Hotărârea de Guvern care stabilește nivelul de sprijin pe suprafață. Plata europeană crește față de anul trecut, de la 119 euro pe hectar la 139 euro pe hectar, sigur că și contribuția de la bugetul de stat va crește și va fi de 21 euro pe hectar. În total, dacă anul trecut fermierii au primit 154 de euro pe hectar, anul acesta vor primi aproximativ 160 de euro pe hectar. Acestea sunt cifrele pe care le-am agreat și cu Ministerul de Finanțe. Dacă până acum vă spuneam cifre aproximative, astăzi vă spun cu exactitate. Sigur, avem 21 euro pe hectar plata complementară de la bugetul de stat, plafonul maxim era de 27 de euro, dar pentru că anul trecut am avut un coeficient de reducere, anul acesta am vrut să acordăm o plată exactă de la buget, respectiv 21 de euro pe hectar. Tot astăzi (3 .10.2013 – n.n.) pleacă și Hotărârile de Guvern cu privire la motorină. Din păcate, bugetul pe anul 2013 nu a permis și nu a avut acoperită această plată pentru subvenția la motorină. HG prevede o sumă de 605 de milioane de lei pe care o vom plăti în perioada următoare către fermieri și vom acoperi subvenția la motorină. 
*** Pe zona de reabilitare a infrastructurii de irigații încercăm să obținem fonduri europene, iar pe zona de infrastructura secundară avem fonduri europene din dezvoltare rurală. Anul trecut și anul acesta 111 milioane de euro, reprezentând 111 proiecte au fost semnate sau sunt în curs de semnare. Sunt investiții care se fac în reabilitarea infrastructurii secundare. Nu este suficient. De aceea și în viitorul PNDR vom avea investiții pentru această zonă, pentru că avem 450 de stații de punere sub presiune, care au trecut la organizațiile de udători și care necesită în continuare investiții. Pe zona de infrastructura principală, acolo este marea problemă pe care o avem, să reabilităm stațiile de pompare, dar și canalele magistrale. Pentru a face viabil din punct de vedere economic sistemul, care să deservească 800.000 de hectare, avem nevoie de un miliard de euro și încercăm să convingem Comisia Europeană pe această zonă. Nu știu ce șanse vom avea, pentru că există o rigiditate destul de mare. Dacă nu vom reuși, cu siguranță trebuie să ne orientăm către sectorul privat, să vedem ce fel de parteneriate putem să dezvoltăm pentru a putea face aceste investiții. Sunt extrem de importante pentru viitorul agriculturii românești din punct de vedere al creșterii producției. Pe de o parte, avem nevoie să creștem producția, dar, pe de altă parte, avem nevoie să organizăm mai bine piața, de la o producție pe care o avem în momentul de față destul de bine dezvoltată, dar potențialul este mai mare, să dezvoltăm și lanțurile celelalte, de colectare, depozitare și procesare, astfel încât să integrăm materia primă pe care o obținem pe lanțul de producție. Să nu exportăm cum facem astăzi. Sigur că este mai ușor, ai producție vegetală, exporți, iar profiturile sunt importante. 
*** Principalele investiții pe care le avem sunt realizate cu fonduri europene. Investitorii străini care vin să dezvolte exploatații în România, unități de producție sau de procesare se orientează către sprijinul pe care îl pot primi din partea fondurilor europene. Sunt și proiecte de mare importanță, cum ar fi Canalul Siret—Bărăgan, investițiile majore pe care dorim să le facem in irigații, unde eforturile europene nu sunt suficiente. Atunci avem nevoie de parteneriate public—private. Dacă vorbim de Canalul Siret-Bărăgan, el este în curs de a fi preluat de ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova, pentru că avem nevoie de un integrator pe acel proiect. Sunt componente atât pe zona de transporturi, acest canal trebuie să fie navigabil, sunt obiective pe zona de agricultură, de desecare și irigare, dar și pe nevoile de mediu, respectiv de combatere a inundațiilor. Sunt trei ministere care trebuie să lucreze, să își facă studiile de fezabilitate și după aceea un integrator să prezinte toate aceste avantaje și dezavantajele unei astfel de investiții, investitorilor străini. Investitori mari din China au întrebat, de fiecare dată când au venit, dacă este fezabil un astfel de proiect. Cred că nu am putut noi până acum să dăm un răspuns direct și concret bazat pe studiile pe care le avem. Cred că după ce va intra în zona aceasta de coordonare vom putea să dăm un astfel de răspuns. Din punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, noi am finalizat studiile de fezabilitate, este foarte clar pentru noi că, dacă vom avea un astfel de proiect, putem să mărim capacitatea irigabilă a României cu 500.000 de hectare și de aici avantajele economice decurg foarte ușor. 
*** Vrem sa avem, pentru 2013/2014, un nivel de sprijin mai mare decât în anii trecuți. Toată lumea întreabă: cum puteți să ajutați fermierii, să interveniți pe piață, să influențați prețurile? Nu putem să facem lucrul acesta. Suntem o economie de piață liberă, în care prețul este dat de cerere și ofertă. Suntem într-un context puțin mai dificil decât alte țări la bazinul Mării Negre. Ceea ce putem să facem, însă, este să venim cu o subvenție mai mare de la bugetul de stat, astfel încât să influențăm costul de producție. Astăzi pleacă pe circuit Hotărârea de Guvern care stabilește nivelul de sprijin pe suprafață. Plata europeană crește față de anul trecut, de la 119 euro pe hectar la 139 euro pe hectar, sigur că și contribuția de la bugetul de stat va crește și va fi de 21 euro pe hectar. În total, dacă anul trecut fermierii au primit 154 de euro pe hectar, anul acesta vor primi aproximativ 160 de euro pe hectar. Acestea sunt cifrele pe care le-am agreat și cu Ministerul de Finanțe. Dacă până acum vă spuneam cifre aproximative, astăzi vă spun cu exactitate. Sigur, avem 21 euro pe hectar plata complementară de la bugetul de stat, plafonul maxim era de 27 de euro, dar pentru că anul trecut am avut un coeficient de reducere, anul acesta am vrut să acordăm o plată exactă de la buget, respectiv 21 de euro pe hectar. Tot astăzi (3 .10.2013 – n.n.) pleacă și Hotărârile de Guvern cu privire la motorină. Din păcate, bugetul pe anul 2013 nu a permis și nu a avut acoperită această plată pentru subvenția la motorină. HG prevede o sumă de 605 de milioane de lei pe care o vom plăti în perioada următoare către fermieri și vom acoperi subvenția la motorină. 
*** Pe zona de reabilitare a infrastructurii de irigații încercăm să obținem fonduri europene, iar pe zona de infrastructura secundară avem fonduri europene din dezvoltare rurală. Anul trecut și anul acesta 111 milioane de euro, reprezentând 111 proiecte au fost semnate sau sunt în curs de semnare. Sunt investiții care se fac în reabilitarea infrastructurii secundare. Nu este suficient. De aceea și în viitorul PNDR vom avea investiții pentru această zonă, pentru că avem 450 de stații de punere sub presiune, care au trecut la organizațiile de udători și care necesită în continuare investiții. Pe zona de infrastructura principală, acolo este marea problemă pe care o avem, să reabilităm stațiile de pompare, dar și canalele magistrale. Pentru a face viabil din punct de vedere economic sistemul, care să deservească 800.000 de hectare, avem nevoie de un miliard de euro și încercăm să convingem Comisia Europeană pe această zonă. Nu știu ce șanse vom avea, pentru că există o rigiditate destul de mare. Dacă nu vom reuși, cu siguranță trebuie să ne orientăm către sectorul privat, să vedem ce fel de parteneriate putem să dezvoltăm pentru a putea face aceste investiții. Sunt extrem de importante pentru viitorul agriculturii românești din punct de vedere al creșterii producției. Pe de o parte, avem nevoie să creștem producția, dar, pe de altă parte, avem nevoie să organizăm mai bine piața, de la o producție pe care o avem în momentul de față destul de bine dezvoltată, dar potențialul este mai mare, să dezvoltăm și lanțurile celelalte, de colectare, depozitare și procesare, astfel încât să integrăm materia primă pe care o obținem pe lanțul de producție. Să nu exportăm cum facem astăzi. Sigur că este mai ușor, ai producție vegetală, exporți, iar profiturile sunt importante. 
*** Principalele investiții pe care le avem sunt realizate cu fonduri europene. Investitorii străini care vin să dezvolte exploatații în România, unități de producție sau de procesare se orientează către sprijinul pe care îl pot primi din partea fondurilor europene. Sunt și proiecte de mare importanță, cum ar fi Canalul Siret—Bărăgan, investițiile majore pe care dorim să le facem in irigații, unde eforturile europene nu sunt suficiente. Atunci avem nevoie de parteneriate public—private. Dacă vorbim de Canalul Siret-Bărăgan, el este în curs de a fi preluat de ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova, pentru că avem nevoie de un integrator pe acel proiect. Sunt componente atât pe zona de transporturi, acest canal trebuie să fie navigabil, sunt obiective pe zona de agricultură, de desecare și irigare, dar și pe nevoile de mediu, respectiv de combatere a inundațiilor. Sunt trei ministere care trebuie să lucreze, să își facă studiile de fezabilitate și după aceea un integrator să prezinte toate aceste avantaje și dezavantajele unei astfel de investiții, investitorilor străini. Investitori mari din China au întrebat, de fiecare dată când au venit, dacă este fezabil un astfel de proiect. Cred că nu am putut noi până acum să dăm un răspuns direct și concret bazat pe studiile pe care le avem. Cred că după ce va intra în zona aceasta de coordonare vom putea să dăm un astfel de răspuns. Din punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, noi am finalizat studiile de fezabilitate, este foarte clar pentru noi că, dacă vom avea un astfel de proiect, putem să mărim capacitatea irigabilă a României cu 500.000 de hectare și de aici avantajele economice decurg foarte ușor. 
(Preluare dupa Agerpres)


 

Vizualizări: 307 | Adăugat de: constantinradut | Tag-uri: productii 2013, Canal Siret-Baragan, irigatii | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]
Contact:
JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
031721
Bucuresti, Romania-Roumanie
+40 (0) 725 511 887 
office.agriculturaro@gmail.com 
http://agricultura-ro.ucoz.ro


Echipa

Constantin Răduţ - editor şef

Costin Buradu - senior editor

Ion Ciprod - redactor