Principală » 2013 » Ianuarie » 20 » Irigaţiile – numai o dorinţă a agriculturii româneşti?
19:53:51
Irigaţiile – numai o dorinţă a agriculturii româneşti?
Un punct de vedere de ing. Alexandru Iosub (II)
Trebuie precizat că amenajările de îmbunătăţiri funciare au fost proiectate şi executate pe suprafeţe reprezentând în general  unităţi naturale, care nu ţin seama de limitele teritoriale administrative.
Obţinerea rezultatelor scontate în plan economic, social şi de mediu precum şi recuperarea efortului investiţional este condiţionată de funcţionarea la parametrii tehnici proiectaţi a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare realizate. Acest lucru este posibil numai în condiţiile în care se execută lucrările de întreţinere şi reparaţii în regim unitar asupra infrastructurii şi se asigură o exploatare de asemenea unitară în condiţii tehnice de siguranţă a acesteia.
IRIGAŢII
Lucrările de întreţinere şi reparaţii în amenajările de irigaţii se stabilesc în funcţie de suprafeţele şi culturile care se prevăd a se iriga într-un sezon agricol, de poziţia acestor suprafeţe în cadrul amenajării şi de volumul de apă contractat cu utilizatorii de apă. Valoarea acestor lucrări se regăseşte în cuantumul tarifelor anuale şi de livrare a apei calculate pentru fiecare amenajare în parte şi diferenţiate pe trepte de pompare şi puncte de livrare.
Executarea lucrărilor de întreţinere, reparaţii şi exploatare  a amenajărilor de irigaţii care fundamentează tarifele anuale şi de livrare a apei trebuie să asigure captarea apei,  pomparea pe diferite trepte de pompare, transportul şi distribuţia acesteia până la punctele de livrare.
Limitarea executării acestor lucrări din cauza lipsei resurselor financiare la utilizatorii de apă pot să conducă la situaţii în care apa să fie livrată în cantitate insuficientă sau să nu poată fi livrată.
În condiţiile Legii îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004, introducerea tarifelor diferenţiate pe trepte de irigare şi puncte de livrare a exclus utilizatori de apă de pe treptele superioare ale unui sistem de irigaţii din cauza lipsei resurselor financiare, chiar în condiţiile subvenţionării tarifului anual în proporţie de 80 % şi a tarifului de livrare în proporţie de 90%, însă a încurajat pe cei din primele trepte, care au manifestat interes pentru aplicarea udărilor.
În condiţiile în care, prin normele legislative europene nu se mai acordă subvenţie pentru lucrările de întreţinere, reparaţii şi exploatare în activitatea de irigaţii, se preconizează o scădere semnificativă  a numărului utilizatorilor de apă si o reducere a gradului de utilizare a sistemelor de irigaţii, generată de lipsa resurselor băneşti la aceşti utilizatori, în cauză fiind în special utilizatorii de pe treptele superioare.
În aceste condiţii, o schimbare legislativă care să permită calcularea tarifelor unice pentru fiecare amenajare, nediferenţiate pe treptele de pompare şi puncte de livrare, ar facilita accesul la irigaţii pentru un număr mai mare de utilizatori , deşi acest lucru obligă pe utilizatori din primele trepte să suporte tarife mai mari decât cheltuielile efective, iar celor din treptele superioare le oferă posibilitatea să achite tarife cu valori mai mici decât cheltuielile efective. În orice caz, accesul la irigaţii va fi limitat de posibilitatea utilizatorilor de apă să suporte din venituri proprii tarifele, indiferent de modul în care sunt calculate.
Limitarea accesului la irigaţii va avea ca şi consecinţă directă scăderea gradului de utilizare a amenajărilor de irigaţii, retragerea recunoaşterii de utilitate publică a unor amenajării sau părţi de amenajări şi în final scoaterea acestora din funcţiune.
În condiţiile în care fenomenul de aridizare şi deşertificare se accentuează şi pe teritoriul României, desfiinţarea sistemelor de irigaţii nu reprezintă o perspectivă raţională.
DESECARE 
Amenajările de desecare, indiferent de modul de evacuare a apei ( prin pompare sau gravitaţional) au drept scop eliminarea excesului de apă de pe suprafaţa solului şi din sol.
Lucrările de întreţinere şi reparaţii asupra infrastructurii în scopul exploatării acesteia în condiţii de siguranţă se stabilesc de către specialiştii ANIF RA. Aceste lucrări se referă la asigurarea capacităţii de colectare a apei prin reţeaua de drenaj închis şi canale, transportul acesteia către emisari şi evacuarea în mod gravitaţional sau prin staţii de pompare.
Lucrările necesare se realizează însă numai în măsura în care sumele necesare executării acestora se asigură de la bugetul de stat, care de multe ori şi în special după anul 1989, s-au dovedit a fi insuficiente.
Finanţarea lucrărilor în cadrul activităţii de desecare prin aportul financiar al deţinătorilor de teren impune realizarea unor condiţii :
delimitarea clară şi precisă a perimetrelor amenajărilor de desecare şi inventarierea tuturor deţinătorilor de teren cu suprafeţele care le aparţin;
conştientizarea deţinătorilor de teren că volumul lucrărilor de întreţinere, reparaţii şi exploatare diferă de la o amenajare la alta şi de la un an la altul în funcţie de complexitatea lucrărilor şi condiţiile climatice;
conştientizarea fiecărui deţinător că, chiar dacă pe proprietatea sa nu se găseşte fizic nici o lucrare, aceasta se găseşte sub efectul amenajării în întregul ei, nu poate fi izolată şi beneficiază de acest efect;
conştientizarea fiecărui deţinător de teren, indiferent de cota pe care se găseşte proprietatea lui, de responsabilitatea pe care o are în întreţinerea sistemului de desecare şi funcţionarea acestuia şi obligaţia de plată ce îi revine, proporţională cu suprafaţa pe care o are în proprietate.
Întrucât efectul lucrărilor de desecare asupra unei zone din suprafaţa amenajată se manifestă în general în funcţie de cota pe care este situată zona şi mai puţin de poziţia faţă de punctul de evacuare a apei, se consideră oportună calcularea unor tarife unice pentru fiecare amenajare în parte, dar care vor putea fi aplicate numai după îndeplinirea condiţiilor de mai sus.
Consecinţa restricţiilor de ordin financiar pentru executarea lucrărilor de întreţinere, reparaţii şi exploatare apărute chiar în condiţiile asigurării acestora de bugetul de stat se reflectă în neexecutare la timp şi în cantităţile necesare a lucrărilor de distrugere a vegetaţiei ierboase şi lemnoase de pe reţeaua de canale, nerealizarea lucrărilor de decolmatare care conduce la reducerea capacităţii de colectare şi transport a apei  şi nerealizarea reparaţiilor la staţiile de pompare care au ca efect diminuarea capacităţii de evacuare a acestora sau chiar oprirea pompării apei în cazul întreruprii  furnizării energiei electrice ca urmare a neachitării facturilor la furnizori.
Rezultatul final al neexecutării lucrărilor se regăseşte în distrugerea infrastructurii, în degradarea solurilor, scăderea potenţialului productiv al acestora, pierderi în producţiile agricole cu efecte negative la producătorii agricoli şi la nivelul economiei naţionale.
COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI
Lucrările de combatere a eroziunii solului au ca principal scop stoparea fenomenului de degradare a solurilor, colectarea şi evacuarea dirijată  a apei pe versanţi, stoparea şi prevenirea fenomenelor de alunecare a terenurilor, stingerea formaţiunilor torenţiale, precum şi protejarea obiectivelor sociale şi economice.
Ca şi în cazul lucrărilor de desecare, executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii  la nivelul necesarului asigură producerea efectelor aşteptate în plan economic, social şi de mediu precum şi recuperarea efortului investiţional.
Lucrările necesare se stabilesc de specialiştii ANIF RA şi au în vedere asigurarea capacităţii de transport a reţelei de canale pentru colectarea şi evacuarea apei, refacerea şi menţinerea capacităţii de transport a formaţiunilor torenţiale în condiţiile reduceri transportului de material solid precum şi repararea sau refacerea lucrărilor pentru protejarea obiectivelor sociale şi economice.
Lucrările necesare se execută însă numai în limita sumelor alocate de la bugetul de stat, sume care s-au dovedit în special după anul 1989 insuficiente.
 
Aportul financiar al deţinătorilor de teren pentru executarea lucrărilor enumerate mai sus se poate asigura numai după realizarea aceloraşi condiţii ca şi la lucrările de desecare:
delimitarea clară şi precisă a perimetrelor amenajărilor de CES şi inventarierea tuturor deţinătorilor de teren cu suprafeţele care le aparţin;
conştientizarea deţinătorilor de teren că volumul lucrărilor de întreţinere, reparaţii şi exploatare diferă de la o amenajare la alta şi de la un an la altul în funcţie de complexitatea lucrărilor şi condiţiile climatice;
conştientizarea fiecărui deţinător că, chiar dacă pe proprietatea sa nu se găseşte fizic nici o lucrare, aceasta se găseşte sub efectul amenajării în întregul ei, nu poate fi izolată şi beneficiază de acest efect;
conştientizarea fiecărui deţinător de teren, indiferent de zona pe care se găseşte proprietatea lui, de responsabilitatea pe care o are în întreţinerea amenajării de CES şi obligaţia de plată ce îi revine, proporţională cu suprafaţa pe care o are în proprietate.
Întrucât efectul lucrărilor de CES asupra unei zone din suprafaţa amenajată se manifestă în general în funcţie de cota pe care este situată zona şi mai puţin de poziţia faţă de punctul de evacuare a apei, se consideră oportună calcularea unor tarife unice pentru fiecare amenajare în parte, dar care vor putea fi aplicate numai după îndeplinirea condiţiilor de mai sus.
Consecinţa restricţiilor de ordin financiar pentru executarea lucrărilor de întreţinere, reparaţii şi exploatare apărute chiar în condiţiile asigurării acestora de bugetul de stat se reflectă în neexecutare la timp şi în cantităţile necesare a lucrărilor de distrugere a vegetaţiei ierboase şi lemnoase de pe reţeaua de canale, nerealizarea lucrărilor de decolmatare care conduce la reducerea capacităţii de colectare şi transport a apei  şi nerealizarea reparaţiilor la lucrările de pe formaţiunile torenţiale. 
Rezultatul final al neexecutării lucrărilor se regăseşte în distrugerea infrastructurii, în degradarea solurilor, scăderea potenţialului productiv al acestora, pierderi în producţiile agricole cu efecte negative la producătorii agricoli şi la nivelul economiei naţionale.
LUCRĂRI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR
Managementul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă este reglementat prin Legea 15/2005, care a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004.
Gestionarea situaţiilor de urgenţă presupune identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc precum şi a factorilor determinanţi ai acestora. În cadrul tipurilor de risc conform art. 2, alin. j, intră inundaţiile, avariile, alunecările de teren sau prăbuşirile de teren, etc.
În baza legislaţiei existente, prin Ordinul comun MAI şi MM nr. 638/420/2005 a fost aprobat „ Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale”. Acest regulament este obligatoriu pentru toţi deţinătorii, cu orice titlu, de baraje, diguri, şi alte construcţii hidrotehnice. ANIF RA în calitate de administrator al lucrărilor cu rol de apărare este obligat să aibă asigurate fondurile necesare atât pentru stocurile minime de apărare şi mijloace de intervenţie precum şi fondurile necesare pentru intervenţiile necesare pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii. Aceste fonduri pot fi asigurate numai prin bugetul de stat , având în vedere că apărarea împotriva inundaţiilor este o activitate de interes naţional,  costurile generate de aceste intervenţii neputând fi asigurate de comunităţile locale.              
Finanţarea lucrărilor în cadrul activităţii de apărare prin aportul financiar al deţinătorilor de teren impune realizarea unor condiţii :
conştientizarea deţinătorilor de teren că volumul lucrărilor de întreţinere, reparaţii şi exploatare diferă de la o incintă îndiguită la alta şi de la un an la altul în funcţie de complexitatea lucrărilor şi condiţiile climatice;
conştientizarea fiecărui deţinător că, chiar dacă pe proprietatea sa nu se găseşte fizic nici o lucrare, aceasta se găseşte sub efectul lucrării de apărare în întregul ei, nu poate fi izolată şi beneficiază de acest efect;
delimitarea clară şi precisă a perimetrelor lucrărilor de apărare corelat cu inventarierea tuturor deţinătorilor de teren cu suprafeţele care le aparţin.
Că şi în cazul amenajărilor de desecare şi CES introducerea unor tarife pentru deţinătorii de teren aflaţi în zonele de influenţă a lucrărilor de apărare se va putea face numai după îndeplinirea condiţiilor de mai sus. 
Având în vedere că lucrările de îmbunătăţiri funciare:
asigură conservarea şi îmbunătăţirea potenţialului productiv al solului;
asigură condiţiile necesare practicării unei agriculturi performante ca factor principal în relansare şi stabilitatea economică a României;
asigură securitatea alimentară a populaţiei României;
reprezintă un factor important pentru conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu,
Existenţa unor constrângeri sociale şi economice care nu pot fi ignorate în etapa actuală ca:
delimitarea clară şi precisă a perimetrelor amenajărilor de îmbunătăţiri funciare şi inventarierea tuturor deţinătorilor de teren cu suprafeţele care le aparţin;
conştientizarea deţinătorilor de teren că volumul lucrărilor de întreţinere, reparaţii şi exploatare diferă de la o amenajare la alta şi de la un an la altul în funcţie de complexitatea lucrărilor şi condiţiile climatice;
conştientizarea fiecărui deţinător că, chiar dacă pe proprietatea sa nu se găseşte fizic nici o lucrare, aceasta se găseşte sub efectul amenajării în întregul ei, nu poate fi izolată şi în consecinţă beneficiază de efectul acesteia;
conştientizarea fiecărui deţinător de teren, indiferent de zona pe care se găseşte proprietatea lui, de responsabilitatea pe care o are în întreţinerea amenajării de îmbunătăţiri funciare şi în consecinţă cu obligaţiile de plată ce îi revine, proporţionale cu suprafaţa pe care o are în proprietate.
stabilirea cadrului şi modalităţilor legale de colectare a acestor tarife de la beneficiari.
Ţinând cont şi de faptul că:
În Raportul de evaluare întocmit de Banca Mondială pentru  PROIECTUL DE REABILITARE ŞI REFORMĂ A IRIGAŢIILOR DIN ROMÂNIA se precizează că ANIF va fi, în principal, responsabilă de activităţile de îmbunătăţiri funciare incluzând exploatarea şi întreţinerea lucrărilor de irigaţii, desecări, protecţie împotriva inundaţiilor şi combaterea eroziunii solului. În principiu, ANIF îşi va acoperi cheltuielile cu alocaţiile de la bugetul de stat pentru activităţile de interes public (protecţia împotriva inundaţiilor, combaterea eroziunii solului şi desecări) şi prin venituri bazate pe tarife de servicii de irigaţii colectate de la beneficiarii care vor primi subvenţiile pentru irigaţii.   
Considerăm că:
Problema îmbunătăţirilor funciare şi asigurarea surselor financiare pentru executarea lucrărilor de întreţinere, reparaţii şi exploatare a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, trebuie să îşi găsească rezolvarea unitar prin programe la nivel naţional bazate pe strategii pe termen scurt, mediu şi de perspectivă.
Susţinerea financiară a acestor activităţii exclusiv de către deţinătorii de teren nu este posibilă în condiţiile actuale de dezvoltare a economiei româneşti, atât din punct de vedere al resurselor financiare limitate ale deţinătorilor de teren cât şi din punct de vedere al necesităţii existenţei unui sistem unitar de întreţinere , reparaţii şi exploatare al acestor amenajări. Introducerea tarifelor de servicii de desecare şi drenaj, apărare împotriva inundaţiilor şi combaterea eroziunii solului trebuie să se facă gradual, pe măsura creşterii nivelului de trai al populaţiei.
neacordarea în etapa imediat următoare a subvenţiilor pentru executarea lucrărilor de întreţinere, reparaţii şi exploatare a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare va conduce la degradarea, distrugerea şi furtul infrastructurii de îmbunătăţiri funciare.         
În aceste condiţii activitatea de îmbunătăţiri funciare trebuie în continuare subvenţionată de la bugetul de stat, cel puţin pe termen mediu, până la rezolvarea unora din constrângerile sociale şi economice menţionate mai sus.       
Ing. Alexandru Iosub
Vizualizări: 369 | Adăugat de: constantinradut | Tag-uri: ANIF, irigatii | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]
Contact:
JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
031721
Bucuresti, Romania-Roumanie
+40 (0) 725 511 887 
office.agriculturaro@gmail.com 
http://agricultura-ro.ucoz.ro


Echipa

Constantin Răduţ - editor şef

Costin Buradu - senior editor

Ion Ciprod - redactor