Incompetenţa din ministere dăunează grav agriculturii - 19 Iunie 2012 - JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
Principală » 2012 » Iunie » 19 » Incompetenţa din ministere dăunează grav agriculturii
21:54:05
Incompetenţa din ministere dăunează grav agriculturii
Noi argumente pentru renegocierea clauzei privind vanzarea terenurilor agricole si silvice catre nerezidenti*** Asociatiile profesionale trebuie sa se "bata” cu autoritatile pentru aprarea intereselor fermierilor romani
In ultimele saptamani, numerosi demnitari din Guvernul Romaniei, de la ministri pana la subalternii lor, si-au dat cu presupusul asupra a numeroase chestiuni privind prezentul si viitorul agriculturii. Cea mai frapanta informatie transmisa, insistent, de oficiali autohtoni, este aceea ca Romania este constransa prin Tratatul de aderare, semnat in 2005, de a nu interveni  pentru prelungirea termenului tranzitoriu de sapte ani pentru liberalizarea pietii funciare.
Am adresat, in acest sens, o adresa Ministerului Afacerilor Europene, data fiind pozitia detintatorului acestui portofloiu, asa cum am relatat intr-un articolul precedent. Iata ce am primit, drept "concluzie”, de la sus-numita institutie, sub semnatura doamnei Cristina Mac, coordonator comunicare și relații cu presa: "Trebuie menționat că la stabilirea măsurilor tranzitorii în acest domeniu (al accesului strainilor nerezidenti la terenurile agricole si silvice – n .n.) pentru noile state membre ale UE (care au aderat în 2004 și în 2007) s-a avut în vedere ca piața terenurilor să fie complet liberalizată în întreaga Uniune Europeană în cursul anului 2014. Măsurile care vizează România expiră la sfârșitul anului 2013”
Raspuns halucinant, neadevarat si nedocumentat. Mai intai, pentru ca cele 7 din cele 10 state din valul 2004 au primit derogari la aceasta clauza. In loc  de 1 mai 2011, piata funciara din aceste state se va liberaliza la 1 mai 2014. Pe de alta parte, Polonia a negociat perioada tranzitorie de 12 ani (deci pana in 2016) si nu de sapte (7) cum au facut celelalte state , inclusiv Romania si Bulgaria.
Ce spune mot-a-mot Tratatul nostru?  In anexa 7, art. 3 (Libera circulatie a capitalurilor), paragraf 2 se arata: ” Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, România poate menţine în vigoare, timp de şapte ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, privind dobândirea proprietăţii asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European, precum şi de către societăţi constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE şi care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. În nici un caz, un resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai puţin favorabil în ceea ce priveşte dobândirea de teren agricol,  păduri sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat în mod mai restrictiv decât un resortisant al unei ţări terţe. Fermierii care desfăşoară activităţi independente care sunt resortisanţi ai unui alt stat membru şi care doresc să se stabilească şi să aibă reşedinţa în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri, în afara celor care se aplică resortisanţilor români”. Aceasta prevedere este un copy-paste din tratatele incheiate cu statele din primul val (UE1), care au aderat la 1 mai 2004.
Mai departe in document se indica faptul ca: "O revizuire de ansamblu a acestor măsuri tranzitorii va avea loc în cel de-al treilea an de la data aderării”. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranziţie menţionată la primul paragraf”.
Aceasta revizuire s-a facut, intradevar, in anul 2010, de catre un ONG (Centrul pentru Studii Europene – CEPS) cu sediul la Bruxelles. Studiul condus de o "analista” irlandeza incerca sa propuna CE ca termenul de sapte ani de intrare libera a resortisantilor UE in spatiul agrar al Romaniei poate fi scurtat, din  cauza ca si asa exista un mare laxism (!?) al legislatiei locale, care a facut ca  strainii sa se instaleze in numar mare in Romania, fara niciun criteriu privind profesia, zonele defavorizate, necesarul de investitii, suprafata pe care o pot achizitiona sau arenda. Studiul CEPS sugera ca: "O convergenta completa (intre fermierii romani si din celelalte state UE – n.n.) nu constituie o conditie necesara pentru a pune capat derogarilor (de sapte ani – n.n.)”. Comisia Europeana s-a aratat ceva mai inteleapta si a recomandat Consiliului ca ”durata prevazuta pentru masurile restrictive temporare aplicate Bulgariei si Romaniei nu trebuie scurtate”.
In aceste conditii se pune intrebarea daca perioada de tranzitie, solicitata de majoritatea asociatiilor profesionale poate fi prelungita, asa cum au procedat statele din valul 2004? Motivarea solida ar fi ca fermerii romani nu vor avea capacitatea financiara de a concura strainii care vad demult in agricultura Romaniei un El Dorado agricol. Aici este necesara abilitatea si, mai intai, vointa MADR si a celorlalte institutii guvernamentale abilitate. Ori aceste calitati se pare ca lipsesc celor in cauza sau  acestia nu doresc sa aiba "bataie de cap”. Un argument ar fi. Anume ca in Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei  este lipsa un paragraf. Acesta "suna” asa:  "Dacă exista dovezi suficiente că, la expirarea perioadei de tranziţie, vor exista perturbări grave sau pericolul producerii acestora pe piaţa terenurilor agricole din (Rep, Ceha, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Slovenia Slovacia – n.n.)), Comisia decide, la cererea (respectivului stat – n.n.), prelungirea perioadei de tranziţie cu maxim trei ani”.
De ce a fost "omis” acest paragraf din Tratatul dintre UE si Romania si Bulgaria o pot sti numai cei care au negociat. Si pentru ca dl. Daniel Constantin, actual ministru,   da de inteles ca a fost conducatorul consilierilor pe agricultura care au negociat Tratatul ne-ar putea ajuta sa stim cate ceva din culisele disparitiei acestui paragraf referitor la Romania si Bulgaria.
Desi lipsa acestui paragraf nu este un motiv ca Guvernul Romaniei sa stea cu mainile incrucisate si sa ia pe "nu se poate” in brate cum fac, in present, MADR su MAEur.
Aceasta din cateva motive:
-Romania are destule argumente care demonstreaza ca de la intrarea in UE, agricultura nu a ajuns la performante care sa o faca macar apropiata nu convergenta cu cea a agriculturilor dezvoltate din UE;
-fermele mici (denumite adesea de subzistenta) au nevoie de consolidare, fie prin asociare, fie prin modernizare;
-alte state au intervenit la CE pentru sprijinirea fermierilor locali pentru ai pregati in concurenta cu strainii ce vor veni in piata funciara leberalizata. Este cazul Poloniei care – caz unic in analele recente ale Consiliului UE -, a primit aviz favorabil la cererea sa privind ajutoare de stat pentru agricultorii autohtoni in vederea achizitionarii de terenuri agricole. Articolul unic al deciziei precizeaza, la 20 noiembrie 2009, ca Polonia beneficiaza de "Ajutorul exceptional, de 400 milioane PLN (cca 100 milioane euro), acordate de autoritatile poloneze ca imprumuturi destinate achizitiei de terenuri agricole in   perioada ianuarie 2010-31 decembrie 2013, este considerat compatibil cu normele pietei comune”. Si aceasta in timp ce Polonia beneficiaza de o perioada tranzitorie de 12 ani (nu de sapte) pentru liberalizarea pietii funciare.
Un argument in plus pentru necesitatea de a solicita derogari de la CE pentru ca liberalizarea pietii funciare sa fie deplasata cu cel putin trei ani (jurisdictia CE) este Tratatul de aderare a Croatiei, stat care va deveni de la anul, cel de-al 28-lea membru. Poate si spre surprinderea autoritatilor romane, iata ce prevedere este inscrisa in   Tratatul dintre UE si Croatia: ” In capitolul <libera circulatie a capitalurulor>, Croatiei i-a fost atribuita o perioada tranzitorie care reporteaza vanzarea libera a terenurilor agricole cetatenilor din UE. Aceasta exceptie asura liberului comert cu terenurile agricole va dura sapte ani de la data aderarii Croatiei la UE. La terminarea acestei perioade, Croatia va avea posibilitatea sa ceara trei ani suplimentari, dar ea va trebui sa  motiveze cererea sa cu argument puternice”.
Cine se joaca cu tratatele UE?
Nu ne intereseaza aceasta, acum. Asa cum cer si asociatiile profesionale, autoritatile romane trebuie sa intervina rapid pe langa CE pentru prelungirea perioadei tranzitorii. Altfel, Romania va fi prima tara din noul val 2004-2007 care isi liberalizeaza piata funciara. Si nu va fi inspre binele nici al agriculturii romanesti, nici a fermierilor romani, nici a consumatorilor autohtoni de produse agroalimentare.
Constantin Radut
 
 
Vizualizări: 430 | Adăugat de: constantinradut | Tag-uri: UE1, MADR, Polonia, Croatia, Tratatul de aderare | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]
Contact:
JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
031721
Bucuresti, Romania-Roumanie
+40 (0) 725 511 887 
office.agriculturaro@gmail.com 
http://agricultura-ro.ucoz.ro


Echipa

Constantin Răduţ - editor şef

Costin Buradu - senior editor

Ion Ciprod - redactor