Principală » 2012 » Septembrie » 28 » Fărâmiţarea terenurilor – o falsă problemă
19:04:28
Fărâmiţarea terenurilor – o falsă problemă
De 20 de ani incoace, durerea cea mare a politicienilor si acolitilor lor din diverse organisme guvernamentale si neguvernamentale a fost si este desfiintarea micii proprietati agricole, a fermelor de subzistenta. Aceasta ar fi - spun mai toti din categoria de mai inainte – piedica pentru modernizarea agriculturii autohtone. Din cauza aceasta, se spune apasat, Romania este un imporatator net de produse agricole si agro-alimentare. Anul 2012 se va incheia cu un deficit apropiat de recordurile anilor secetosi, cand guvernele au scos din visteria statului pana la peste 3 miliarde Euro pentru a satisface necesarul intern. In primul semestru din acest an, deficitul este redus, cca 400 milioane euro, dar asta pentru ca in prima jumatate a anului am exportat masiv cereale recoltate in 2011. Am exportat 1,6 milioane tone de porumb, fata de doar 720 milioane in aceeasi perioada din 2011. Grau am vandut fara noima, peste 700 mii tone, fata de numai 155 mii tone cu un an inainte. Acum vorbim de criza cerealelor sau de scumpirea pretului la paine si produse de panificatie.
Exportam precum se vede, cereale, pentru acesta a fost si este sectorul cu  cea mai mare putere a fermierilor din Romania si de unde acestia s-au imbogatit peste noapte. Si cu nesimtire. Cei mai multi dintre ei. Mai saptamanile trecute, un "fruntas’ al imburghezitilor din "cultura mare”, Viorel Matei,  banatean care a pus talpa si pe una dintre organizatiile profesionale puternice (FNPAR), "conferentia” intr-o reuniune agricola despre intamplarea lui cu un tanar francez venit si el sa se imbogateasca din agricultura romaneasca. Cu superioritatea care il carecerizaeza pe acest mosier timisorean, V.M. povestea cum "bietul” francez spunea ca a devenit mare proprietrar in Romania,  avand deja 15 ha in proprietate/arenda. "Hei, bietul de el, ia uite cine se gasi sa-mi spuna ca este mare fermier”, filosofa Viorel Matei. Tanarul francez avea dreptate: In Franta o ferma de 15 ha este deja una dintre cele mai rasarite, avand in vedere ca media suprafetei fermelor in Hexagon este de 50-70 ha. Dar fata de cele cateva mii de hectare ale lui V. Matei… ehe!!!, sa mai curga apa, pe Sena…
Noi in Romania avem bogatasi printre bogatasii Europei, mai ales atunci cand vine vorba de fermele cerealiere. Avem, o mai spunem o data, printre cele mai mari ferme din UE.
Iata, mai jos, structura si numarul de ferme ce au beneficiat de subventii de la APIA in anul 2011:

Dimensiunea exploatatiei ( ha)

Nr.

Ferme/fermieri

Pondere in total (%)

Suprafata utilizata

(ha)

Pondere in total (%)

0-5 ha

 880 251

80,878

2 058 783

21,182

5-10

 130 839

12,021

   885 099

9,106

10-20

   36 715

3,373

   496 654

5,109

20-50

   20 274

1,862

   653 325,67

6,721

50-100

     7 992

0,734

   563 500

5,797

100-500

     9 735

0,894

2 140 079

22,018

500-1000

     1 697

0,155

1 176 312

12,102

1000-2000

       639

0,058

   868 521

8,935

2000-5000

      184

0,016

   524 507

5,396

Peste5000

       35

0,003

   351162

3,612

Total

1 088 361

~100

9 719 463

~100

Sursa: APIA-MADR
Asadar, suprafata medie a unei exploatatii agricole in Romania, care a beneficiat de subventii europene si nationale (mai mare de 1 ha) este de 8,93 ha, ceea ce ne situeaza la nivelul apropiat de Polonia, Bulgaria, chiar si de Italia si Spania.
Daca vom scadea din totalul numarului de ferme pe cele de sub cele 10 ha, atunci suprafata medie a unei exploatatii agricole in tara noastra este de 87,68 ha, cu mult fata de media ce se inregistreaza in marile puteri agricole ale UE (Franta) sau in cele cu agricultura dezvoltata (Austria).  Exploatatiile de peste 10 ha detin cca 70 % din SAU inregistrate la APIA si aproape 80 % din cele care beneficiaza de subventii pe suprafata. Cum se vede si din tabelul de mai sus, exploatatiile cu suprafata cuprinsa intre 100 si 1000 ha detin  3 361 391 milioane ha (11 432 exploatatii), rezultand o suprafata medie  de aproape 300 ha/exploatatie.
Asadar, sursa pentru modernizarea agriculturii trebuie sa fie exploatatiile de peste 10 ha, care detin majoritatea absoluta in utilizarea subventiilor acordate de UE si guvern (toate din impozitele si taxele platite inclusiv de cei care au proprietati de subzistena sub 1 ha sau de salariati non-agricoli). Dezordinea si, mai laes,  intersul de grup si profund mercantil instaurat in holdingurile agricole din Romania multiplica, insa, de la an la an, diminuarea resurselor agricole si agroalimentare. Acestea, marile exploatatii agricole au, fiecare in parte, planuri de proprii de crestre, fara nicio logica nationala.
Nu avem, deci, niciun temei sa credem pe imbogatitii din agricultura (gen Viorel Matei-FNPAR sau Laurentiu Baciu-LAPAR) care se lupta si se lupta pentru desfiintarea micii proprietati agricole in Romania. Ca ei sunt multi, foarte multi. Laurentiu Baciu s-a aruncat ca un  lup la gatul ministerului agriculturii pentru ca acesta sa nu acorde ajutorul de minimis (100 lei/ha) celor cu ferme mici (pana in 10 ha). Argumentatia boss-ului de la LAPAR este foarte patriotica: "Domnilor, patria de noi are nevoie, de cei mari si puternici, pentru ca noi platim impozite la stat si sustinem hrana tarii. Este o risipa sa aruncam cu banii pe fereastra prin minimisul acordat celor saraci”. Si aceasta este "filosofia” publica a lui L.B., nu o vorba supsa pe la clot de strada.
Politicile din marile state agricole ale UE sustin, din ce in   ce mai motivat, pastrarea si transmiterea meseriei de mic agricultor, in contextual biodiversitatii, al renasterii culturii rurale. Noua PAC 2014-2020 preconizeza o serie de masuri pentru incurajarea micii proprietati si refacerea tesutului mediului rural.
In concluzie: agricultura romaneasca nu reuseste sa iasa din mocirla in care s-a afundat in ultmele doua decenii NU din cauza faramitarii proprietatii agricole, ci din cauza concentrarii excesive a terenurilor in exploatatia unor imburgheziti ai pamantului. Pentru ca obiectivul lor major este acela al bunastarii proprii, prin rispia si sfidare.
In oerioda c are a trecut de la aderarea in UE, agricultura a atras si utilizatcca 5 miliarde Euro din fonduri europene. Mare parte din acesti bani au reprezentat "imputuri” (cum le place unora sa clameze!?) in trezoreriile marilor fermieri. Cum si pentru cine s-au cheltuit atatia bani?
Constantin Radut
 
 

 

Vizualizări: 416 | Adăugat de: constantinradut | Tag-uri: imbogatitii, suprafta fermelor, faramitarea terenurilor | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]
Contact:
JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
031721
Bucuresti, Romania-Roumanie
+40 (0) 725 511 887 
office.agriculturaro@gmail.com 
http://agricultura-ro.ucoz.ro


Echipa

Constantin Răduţ - editor şef

Costin Buradu - senior editor

Ion Ciprod - redactor