Dupa aur si cupru, in Romania vor disparea si cartofii? - 19 Aprilie 2012 - JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
Principală » 2012 » Aprilie » 19 » Dupa aur si cupru, in Romania vor disparea si cartofii?
07:06:47
Dupa aur si cupru, in Romania vor disparea si cartofii?
Domnul Ioan Benea, presedintele Fedratiei Nationale "Cartoful”  era "revoltat, intr-un interviu acordat agentiei nationale de presa ca "În toamna anului 2011 şi în iarna acestui an au intrat în România cantităţi mari de cartofi pentru consum, cu şi fără documente, dar şi de dimensiuni foarte mari, care sunt interzişi pentru consum în stare proaspătă în statele respective, exercitând astfel o concurenţă neloială faţă de producătorii interni. Acest fenomen a dus la scăderea dramatică a preţului cartofului pentru consum la fermierii români şi chiar la imposibilitatea valorificării acestui produs", a declarat pentru AGERPRES preşedintele Federaţiei Naţionale 'Cartoful" din România. 
În opinia acestuia, diametrul cartofilor buni de consum nu trebuie să depăşească dimensiunea de opt centimetri, deşi din import sunt aduşi cu precădere doar cartofi de dimensiuni mult mai mari. 
Preşedintele FNCR a precizat că efectele acestei situaţii de pe piaţa cartofului din România au condus la lipsa lichidităţilor pentru începerea noului ciclu de producţie, dar şi la imposibilitatea valorificării stocurilor de sămânţă certificată de către producătorii autorizaţi. 
"Vom asista la scăderea interesului pentru această cultură şi, implicit, la reducerea suprafeţelor cultivate cu cartofi în anul 2012. În situaţia în care toate hipermarketurile din România au patroni din afara ţării şi nu au nicio obligaţie contractuală impusă de autorităţile române de a se aproviziona cu prioritate cu mărfuri din producţia internă, nu există niciun interes de a sprijini mediul de afaceri din România, dimpotrivă, îi ajută pe fermierii din ţara lor", a precizat Benea. 
În pofida numeroaselor voci care afirmă că produsele româneşti nu sunt de foarte bună calitate, Benea contraatacă aducând argumente în favoarea calităţii cartofilor autohtoni. 
"Nu este adevărat că nu avem marfă de calitate, dimpotrivă produsele româneşti sunt de foarte bună calitate pentru că nu au încărcătura de reziduuri chimice precum produsele din import, din simplul motiv că nu avem posibilităţile financiare la nivelul fermierilor din Vest, nivelul de chimizare fiind foarte scăzut. Cu toate că în ultimii ani o parte din cultivatorii de cartofi au accesat fonduri europene şi au investit şi în instalaţii de spălare, ambalare a cartofului pentru consum, foarte puţini au acces la hipermarketuri şi în condiţii dezavantajoase pentru ei", a subliniat şeful FNCR. 
Dl.  Benea, ca si   alte autoritati de resort insista in discursurile lor publice asupra laturii mercantile a subiectului. Mai grav este faptul ca, in ultimii 20 de ani, Romania a importat cantitati impresionante de cartofi, cu diverse boli specifice acestei culture. Iar samanta de cartof din import a infestat si terenurile din Romania,  diminuand, in aceeasi proportie, suprafetele cultivate cu soiuiri romanesti, de mare valoare genetic. Este
ahicunoscuta problema europeana a bolii cartofului originar din Polonia, De peste 30 de ani aceasta chestiune este in dezbaterea specilistilor. De altfel autoritatile de resport de la Varsovia , respectiv   Inspectia de Sanatate a Plantelor si Semintelor a adersat, la vremea respective, o informare  catre „serviciile de protectia plantelor din tarile membre ale UE in care se arata despre carantina (de peste 30 ani – n.n.) in care se afla cartoful polonez  infestat in mare masura cu virusul Synchytium endobioticum, râia neagra si cu Cloribacterii michigenisis. Nu numai vânzarea produsului, ci si miscarea lui in Polonia si in statele UE sunt riguros reglementate, atât la locul de origine, cât si la destinatie.
Cine a auzit in Romania despre vreo pozitie publica a MADR si institutiilor din subordinea sa sau a altor autoritati de resort in care sa fie cerute masuri ferme de interzicere a importului de cartofi din Polonia? Nimeni. SI azi, raioanele din multe supermaketuri din Romania sunt pline cu cartof originar din Polonia. De ce nimeni nu verifica nici calitatea acestora si nici nu aplica reglementarile europene in astfel de situatii este greu de explicat, daca nu dam vina pe coruptie si dezinteres
In ultimii ani cel mai mult a avut de suferit cartoful pentru sămânţă, din cauza unei lipse totale de strategie din partea Ministerului Agriculturii pentru acest domeniu de activitate, dar şi a cercetării în domeniul culturii cartofului. 
Dacă în anul 1999, România avea o suprafaţă plantată cu 6.438,5 ha de loturi semincere la cartofi, aceasta a scăzut treptat la 2.810,1 hectare în 2003, la 1.961,59 hectare în 2009 şi la 754,46 ha în 2011. 
În România se raportează anual o suprafaţă cultivată cu cartofi în jurul valorii de 240.000 hectare, existând un număr de aproximativ 200 de exploataţii cu suprafaţa de peste 10 hectare, majoritatea fiind producători mici care deţin suprafeţe de la 0,10 până la 10 hectare. În România se cultivă acum peste 100 soiuri de cartof de mare performanţă, majoritatea provenind din Uniunea Europeană (Olanda, Germania, Franţa, Danemarca, Scoţia) şi doar câteva cu soiuri româneşti. Zonele cele mai prielnice pentru cultura cartofului sunt judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Neamţ, Suceava, Botoşani, zonă închisă pentru cartoful de sămânţă, iar pentru cartoful timpuriu anumite zone din judeţul Dâmboviţa (Lunguleţu, Brezoaele ), Teleorman (Peretu), Olt şi Constanţa. 
Potrivit FNCR, cartoful este în general o cultură profitabilă, deşi înregistrează cele mai mari cheltuieli pe unitatea de suprafaţă, respectiv între 8.000 şi 18.000 lei. Diferenţa este influenţată de preţul sămânţei, categoria biologică şi provenienţa. De exemplu, soiurile din import - Olanda, Germania , Franţa - categoria biologică Elită sau Superelită ajung la preţuri cuprinse între 660-750 euro/tona la furnizor. 
"Cartoful este cultura cu cel mai mare risc, deoarece producţia este influenţată foarte mult de factorii climatici şi în special de nivelul de precipitaţii şi de distribuţia acestora în perioada de vegetaţie, apa fiind factorul limitativ al producţiei. Nivelul profitabilităţii acestei culturi este dat şi de tehnologia aplicată de fiecare fermier în funcţie de pregătirea şi priceperea fiecăruia", a mai adăugat preşedintele FNCR. 
Sprijinul acordat cultivatorilor de cartofi din bugetul naţional vizează cumpărarea a 150 de litri de motorină necesari efectuării lucrărilor mecanizate, cuantumul pentru 2012 fiind de circa 1,27 lei /litru, ceea ce reprezintă 25% din preţul motorinei la pompă. De asemenea, se mai acordă un ajutor de stat prin care se subvenţionează 50-70% din prima de asigurare în funcţie de riscurile asigurate. 
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a obţinut în 2011 o producţie de cartofi de 4,11 milioane tone, în creştere cu 25,2% faţă de 2010, când a totalizat 3,284 milioane de tone. Şi producţia de sămânţă certificată a înregistrat anul trecut o creştere de peste trei, de la 4.688 tone în 2010, la 14.700 tone în 2011, dar mult sub producţia anului 2007, când a totalizat 35.356 tone. 
Suprafaţa cultivată cu cartofi a crescut anul trecut cu 2.000 de hectare, de la 241.000 hectare în 2010, la 243.000 hectare anul trecut, dar a fost în scădere faţă de 2007, când erau cultivate cu cartofi 268.100 ha. Pentru 2012 este estimată cultivarea unei suprafeţe similare cu 2011. 
Din datele Ministerului Agriculturii reiese că în sector există în 32 de judeţe un număr de 386 de capacităţi de depozitare (fructe - legume şi cartofi) cu un total de 233.000 tone, cele mai mari capacităţi fiind în judeţele Braşov, Harghita, Mureş şi Iaşi, etc. 
Importurile de cartofi în 2011 au totalizat 89.635 tone, în valoare de 23,4 milioane de euro, reprezentând doar 2% din totalul producţiei, potrivit MADR, în timp ce în 2010 au fost de 64.704 tone în valoare de 11,646 milioane euro. 
În privinţa consumului, România se află pe primele locuri în Europa, cu o medie anuală de peste 92 kilograme (kg) pe locuitor. În 2011 românii au consumat 98,2 kilograme, în creştere faţă de 2010 când consumul era de 93,1 kg. Polonia deţine supremaţia cu un consum de 115,8 kg în 2011, Portugalia are 91,5 kg, Germania - 64,4 kg, Franţa - 45,9 kg, Italia - 44,1 kg.
(agricultura-ro)

Vizualizări: 430 | Adăugat de: constantinradut | Tag-uri: Cartofi, Federatia Nationala cartoful, Ion Benea, boala cartofului, importuri | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]
Contact:
JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
031721
Bucuresti, Romania-Roumanie
+40 (0) 725 511 887 
office.agriculturaro@gmail.com 
http://agricultura-ro.ucoz.ro


Echipa

Constantin Răduţ - editor şef

Costin Buradu - senior editor

Ion Ciprod - redactor