Principală » 2013 » Martie » 11 » “Danube Soya”, o afacere Greenpeace, împotriva intereselor româneşti
00:01:51
“Danube Soya”, o afacere Greenpeace, împotriva intereselor româneşti
La mai bine de două luni de cand, oficial, România a aderat la aşa-zisul proiect european “Danube Soya”, promotorii acestuia îşi dau arama pe faţă. Obiectivul acestora nu este neapărat îndepartarea de soia transgenică (fapt împlinit cu brio de catre CE, prin interzicerea cultivarii acesteia inca din 2007), ci promovarea intereselor mercantile ale unor companii din Germania si Austria, gata sa pună monopol pe cultura de soia din Europa emergentă. Acest fapt reiese, fără dubii, din “conferintele” de promovare pe care reprezentantii Asociatiei “Danube Soya” le-au susţinut până acum in câteva mari orase din România. Este de semnalat că deşi, formal, “Danube Soya” este pornită din capitala Austriei, nicio ţară din Europa occidentală nu sete afiliată acţiunii, nici măcar Germania de unde izvorăşte Dunărea. In rest, Danube Soya ii vrea parteneri pe toti din restul Europei, de la Serbia la Grecia, si de la Bosnia-Hertegovina la Ucraina. Polonia nu a aderat la proiect, in afara unor districte din sudul tarii. La momentul potrivit, respectiv cu prilejul “Grune Woche”/Saptamana Verde, una dintre cele mai reputate manifestări expoziţionale ce au loc in Europa, respectiv in Germania, tânărul ministru Daniel Cosntantin nu a ştiut cum să acţioneze si şi-a luat o marjă de gândire, sub pretextul consultării mediului academic de la Bucuresti. Cum acesta este nu doar ramolit ci si cangrenat de măsluiri comerciale, scrisoarea de “acord” transmisa MADR, in 28.01.2013, de către Academia de Stiinte Agricole si Silvice cuprinde fraze si paragrafe de-a dreptul retardate. Nu doar pentru că nu are o poziţie fermă si clară, ci pentru ca manifestă lacune de informare si cunoaştere a realităţilor culturii de soia in UE. Precum se ştie, pozitia oficială a Bruxelles-ului este inflexibilă, soia, si nu doar această cultură, aflându-se pe lista neagră a directivelor executivului Uniunii Europene. In fine, nu acesta este obiectul prezentului articol. Intrebarea esenţială este de ce autorităţile române, atât cele guvernamentale, cat si cele academice nu au solicitat implicarea directă a cercetării românesti in acest program, dacă el intr-adevar doreşte sa scoată Europa de sub influenta importurilor masive (cca 40 milioane tone anual) de soia modificată genetic, provenită, in special, din America de Sud, dar si din SUA. Reprezentantul României in Asociatia “Danube Soya” este un domn de meserie inginer mecanic, cu un stagiu la Cyprus International Institute of Management, prin 1992-1993, dupa care a lucrat ca reprezentant al Monsanto la Bucuresti, cat si la alte companii. Respectivul este in strânsă colaborare cu Greenpeace. Susţinătorul său apropiat este un anume Gabriel Păun, un ecologist ce reprezintă Asociata Agent Green (culmea ironiei: Agent Green a fost unul dintre erbicidele cele mai otravitoare ale armatei americane in razboiul din Vietnam, in anii’60). Aşa se ajuge astăzi ca fermierilor si inginerilor agronomi din România să li se spună de către un individ, precum acest Gabriel Paun, ca biata noastră agricultura este aproape sa renască după ce am aderat la “Danube Soya”. Elucubraţiile acestui individ si ale altora de teapa lui sunt acompaniate de presa de aceesi ţinută, care face promoţie actiunii si afacerii. Experienta si cercetarea românească in domeniu sunt redutabile. Intrebuinţăm, mai jos, câteva informatii publicate in anul 2007 de catre dna Ionica David, in volumul LXXV, jubiliar al I.N.C.D.A. Fundulea. “Acţiunile de introducere şi extindere în cultură a soiei, la noi in ţară, cunosc două etape distincte În etapa I, după experimentarea prealabilă a soiurilor cunoscute la acea dată în Europa (1911-1913), are loc introducerea soiei în cultură, ajungându-se ca în anul 1939 suprafaţa ocupată cu soia să fie de cca 100 mii ha, cu producţii medii semnificativ mai mici decât cele obţinute în prezent. În etapa a II-a, după anul 1960, odată cu reluarea culturii, se abordează şi probleme de cercetare în domeniul agrofitotehniei şi ameliorării. Concomitent se introduc în cultură soiuri din import, suprafeţele cultivate cu soia ajungând la cca 310 mii ha. Odată cu extinderea culturii soiei în România, devine tot mai accentuată necesitatea de a cultiva soiuri de soia mai bine adaptate la condiţiile de climă, specifice zonelor agroecologice din ţara noastră. Cea mai spectaculoasă evoluţie în timp a înregistrat cultura de soia care, sub aspectul suprafeţelor cultivate, a ajuns în anul 1980 la 363,9 mii ha cultivate, cu apogeul în anul 1989, când suprafaţa a fost de peste 500 mii ha. Scăderea suprafeţelor de soia după 1989 a fost foarte evidentă, înregistrându-se în medie o scădere a suprafeţelor de peste 70% (8%/an) şi a producţiei totale cu peste 50%”. “……În perioada de început a programului de ameliorare a soiei la I.C.C.P.T. Fundulea, lucrările de cercetare au fost orientate către obţinerea de soiuri timpurii, corespunzătoare pentru cultura principală în toate zonele de cultură ale soiei din ţara noastră, dar şi pentru cultură succesivă în sud. Cu toate acestea, primele soiuri, omologate în anul 1972 au aparţinut grupei de maturitate semitârzii. Este vorba despre primele soiuri create la I.C.C.P.T. Fundulea, Flora şi Violeta, care pentru perioada respectivă asigurau producţii de până la 4000 kg/ha în cultură irigată şi până la 2500 kg/ha în cultură neirigată….. Abia 5 ani mai târziu se înregistrează primul soi foarte timpuriu, Precoce 90 (000), creat tot la I.C.C.P.T. Fundulea, care asigura în cultură principală până la 3300 kg/ha şi până la 2700 kg/ha în cultură succesivă în zona de sud. În anul 1981 a fost omologat soiul semitimpuriu Tomis, iar în anul 1983 soiul Danubiana, un soi aparţinând grupei de maturitate semitardive….. Soiul Danubiana a fost obţinut prin hibridare sexuată între soiurile Peterson 3100, Tewelles şi K 125, urmată de selecţie individuală repetată. Odată cu omologarea soiurilor productive Tomis şi Danubiana şi extinderea lor în cultură, soiurile de soia create la I.C.C.P.T. Fundulea au înlocuit o mare parte din soiurile străine aflate în cultură la acea dată, acoperind la mijlocul anilor ’80 mai bine de 50% din suprafaţa cultivată cu soia, care era de aproximativ 320 mii ha. Între anii 1986 şi 2006 se înregistrează 8 soiuri de soia, dintre care: 2 timpurii (Atlas şi Românesc ’99), 3 semitimpurii (Stil, Columna şi Daciana) şi 3 soiuri semitardive (Lena, Victoria şi Triumf). De remarcat sunt soiurile Columna şi Triumf, înregistrate în anii 1995 şi 1996, care reprezintă o etapă superioară în ameliorarea acestei specii la noi, având în vedere performanţele legate de rezistenţa la cădere şi scuturare, la principalele boli ale soiei, toleranţa la secetă şi, nu în ultimul rând, de potenţialul ridicat de producţie şi calitate. Ultimul soi creat la I.N.C.D.A. Fundulea este Daciana şi a fost omologat în 2006, fiind obţinut prin hibridare sexuată între soiurile Ozzie, F83-668, Amsoy ’71, Arizona şi Romeea, urmată de selecţie individuală repetată”. Cu o asemenea zestre, la care cei de la Academia de Stiinte Agricole si Silvice spun ca încă avem acces (!?) ne intrebăm de ce marii fermieri, dar si cei de talie medie nu îndrăznesc mai mult, respectiv de ce culturile nu cresc de la un an la altul ci, din contră. Recent, ministrul DC spunea ca in 2013 culturile de soia descresc cu cca 8 % faţă de 2012, “învârtindu-se” in jurul a 75-76 mii ha. Unii dintre ei tânjesc după soia MG. Dar aceasta este o speranţă in van, datorită inflexibilitatii si inculturii unor birocraţi de la Bruxelles, cât si a intereselor marilor producatori de OMG de a ţine Europa legată ombilical de resursele străine continetului. Constantin Răduţ
Vizualizări: 534 | Adăugat de: constantinradut | Tag-uri: Danube Soya, asociatie acologica, soia | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]
Contact:
JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
031721
Bucuresti, Romania-Roumanie
+40 (0) 725 511 887 
office.agriculturaro@gmail.com 
http://agricultura-ro.ucoz.ro


Echipa

Constantin Răduţ - editor şef

Costin Buradu - senior editor

Ion Ciprod - redactor