Principală » 2013 » Mai » 28 » Daciana Sârbu, floare rară…
21:33:36
Daciana Sârbu, floare rară…
*Prinţul Charles a lansat, în Germania, un atac dur la adresa industriei alimentare monopliste, încurajând demersurile pentru lanţurile locale de producţie si distribuţie * Guvernul Ponta să ia aminte pentru a nu intra în istorie drept "devoratorul” micii ţărănimi
Cu mare pompă, într-un limbaj slugărnicesc, Agenţia Română de Presă-Agerpres, nu încetează să o înalţe în slăvi pe soţia primului ministru, doamna Daciana Sârbu. Doamna în cauză, fiică de preot si businessman din Banat, este văzută ca cea mai importantă europarlamentară a României din toate timpurile… Mai nou, doamna Daciana este mare vedetă în iniţiativele agricole. Nu cred că are formaţie de agricultor, deşi dânsa este membru supleant în Comisia pentru agricultura de la Parlamentul european. Unde, fie vorba între noi, nu prestează nici la nivel mediocru pentru interesele României. Are doar puseuri, precum ar fi agricultura biologică. Nu ştim ce ştie doamna în cauză despre agricultura biologică, dar susţinem că ar putea fi de mult mai mare ajutor atât în Parlamentul europenan cât şi pe tărm civico-politic în ţara şi străinătate, cu subiecte care întradevar pot srijini agricultura.
Aşa cum s-a întâmplat ieri, când Daciana Sârbu, a fost invitată la *Prinţul Charles a lansat, în Germania, un atac dur la adresa industriei alimentare monopliste, încurajând demersurile pentru lanţurile locale de producţie si distribuţie * Guvernul Ponta să ia aminte pentru a nu intra în istorie drept “devoratorul” micii ţărănimi Cu mare pompă, într-un limbaj slugărnicesc, Agenţia Română de Presă-Agerpres, nu încetează să o înalţe în slăvi pe soţia primului ministru, doamna Daciana Sârbu. Doamna în cauză, fiică de preot si businessman din Banat, este văzută ca cea mai importantă europarlamentară a României din toate timpurile… Mai nou, doamna Daciana este mare vedetă în iniţiativele agricole. Nu cred că are formaţie de agricultor, deşi dânsa este membru supleant în Comisia pentru agricultura de la Parlamentul european. Unde, fie vorba între noi, nu prestează nici la nivel mediocru pentru interesele României. Are doar puseuri, precum ar fi agricultura biologică. Nu ştim ce ştie doamna în cauză despre agricultura biologică, dar susţinem că ar putea fi de mult mai mare ajutor atât în Parlamentul europenan cât şi pe tărm civico-politic în ţara şi străinătate, cu subiecte care întradevar pot srijini agricultura. Aşa cum s-a întâmplat ieri, când Daciana Sârbu, a fost invitată la Langenburg, un orăşel din landul Baden-Wurtemberg/Germania la sugestia Prinţului Charles la ediţia 2013 a Forumul Langenburg. Tema forumului a fost “Către sisteme alimentare regionale durabile”. Un subiect ales de Prinţul Philipp Hohenlohe-Langenburg (gazda) şi Joschka Fischer (fost ministru de externe al Germaniei) & Co., cu susţinerea The Prince of Wales’s International Sustainability Unit. Intre subiectele înscrise în panelurile Forumului (unde între participanţi figura si comisarul Dacian Cioloş) s-a aflat si problematica încurajării micilor gospodării ţărăneşti pentru asigurarea unei alimentaţii durabile si sănătoase a comunităţilor in care gravitează micile ferme. Nemţii, ca si francezii, consacră multă energie pentru susţinerea micilor agricultori, care formează incă o clasă socială necesară siguranţei alimentare, dar reprezintă si un segment de populatie păstrătoare a obiceiurilor culturale, mesteşugareşti si gastronomice. Daciana Sârbu spune că a fost invitată la acest forum (faţă de care preocupările sale sunt aproape o extravagante) de către Prinţul Charles, “marele” prieten al României, mai precis al afacerilor pe care Casa Regală britanică le dezvoltă, prin intermediul a tot felul de organizaţii si asociaţii in multe ţări din lume. Prinţul a invitat-o pe Daciana pentru că este soţia primului ministru Victor Ponta. Nu este rău că Daciana s-a dus la Langenburg. Si chair dacă nu o fi vorbit public despre agricultura rurală (in contrapartidă cu agricultura de afaceri) din România poate că a fost întrebată, informal, cum trăieşte si se dezvoltă populaţia din satele româneşti. Si care este viitorul acesteia. Sperăm că doamna Daciana să fi bâiguit (în stilul său caracteristic) ceva despre satul românesc. Măcar să fi spus că are viitor si nu se lasă omorât de baronii agriculturii si de politicile guvernului Ponta, prin vârful sau de lance Daniel Constantin, ministrul agriculturii. Pentru că guvernul condus de Victor Ponta, mai abil decât cele de până acum, intenţionează să “lichideze” mica agricultură rurală. Ministrul Daniel Constantin este un fervent razboinic impotriva micii ţărănimi, pe care o vede repede înghiţită de marii fermieri sau afacerişti din agricultura, precum Dan Voiculescu sau Liviu Dragnea sau mulţi altii din diverse colţuri ale României. In România, potenţialul micii ţărănimi este extraordinar pentru o “alimentaţie duabilă si sănatoasă”. O centură legumicolă a Bucureştiului ar fi un dar ceresc. Numai dacă cineva ar iniţia o “revoluţie” in organizarea acesteia. La fel pentru marile capitale de judeţe (in viitor de regiuni). Avem cea mai mare cohortă de mică ţărănime cu până la 5 ha din toată Europa. Aceasta este o populaţie extrem de mare, cca 6-8 milioane de persoane. Ea nu este inclusă in politicile guvernamentale, dar poate reprezenta un potenţial de aprovizionare realmente viabil pentru oraşele mari si mijlocii. Este insă marginalizată. Dovada, că in Recensamantul agricol ce a avut loc in 2010 ţărănimea română a fost amestecată cu felurite categorii de indivizi care pe suprafeţe de 0,5-1 ha, sau mai putin, si-au inceput afaceri de creştere a melcilor, a şerpilor, a ciupercilor etc. Aşa se face că Recensământul agricol, din 2010 a numărat mai mulţi agricultori sub 5 ha decât in precedentele numărători statistice naţionale. Astfel, gospodăriile cu o suprafaţă in proprietate sub 5 ha erau in anul 2007 de 3,530 milioane, in timp ce la recensământul din 2010 acestea se ridicau la 3,593 milioane. Este aproape un non-sens, dacă privim prin prisma unei realităţi ineluctabile (populaţia rurală este imbătrânită si se micşorează cu ajutorul lui Dumnezeu). Dar metodologia UE in materie de statistică ne-a adus aceste aberaţii. Din cele puţin peste 5 milioane de ferme din UE care au în proprietate sub 2 ha, România deţine mai mult de jumătate, respectiv 2,7 milioane ferme (gospodării ţărăneşti). Politicienii noştri nu încetează să le denumească ferme de subzistenţă si le privesc ca o povară pentru economie si pentru naţiune. In realitate, nu este asa. O spune chiar distinsa noastră doamna Daciana: ”Fermele mici sunt o realitate importantă a agriculturii şi ele trebuie susţinute şi puse în valoare în anii următori. Acestea nu numai că sunt unica sursă de supravieţuire a multor familii, dar oferă în acelaşi timp produse de înaltă calitate, cu specific local şi joacă un rol important în păstrarea tradiţiilor. ”. Sigur este o declaraţie de complezenţă a doamnei eurodeputat care nu este la curent că guvernul condus de soţul său vehiculează toate metodele posibile pentru “comasarea ţărănimii”, pentru “desfiinţarea micii proprietăţi”, pentru limitarea subzistenţei fermelor de subzistentă. Recent, ministrul D.C. evalua public intenţia MADR de a mări suprafaţa eligibilă pentru micii producători de la 1 ha la 1,5 ha. Prin această mişcare de condei cca 200 000 de gospodării ţărăneşti ar fi scoase din circuitul de plăţi directe din fonduri europene. De sumele care s-ar “disponibiliza” ar profita “granzii” agriculturii, cei care au ferme de 5 000, 10 000 sau 50 000 ha. Că lucrurile nu stau departe de adevăr o arată şi faptul că cererile depuse la APIA pentru SAPS 2013/2014 au scăzut cu cca 100 000 faţă de anul trecut. Nu ştim, deci, la această oră nimic despre spusele publice sau private ale doamnei Daciana la Forumul de la Langenburg, dar prinţul Charles, mostenitorul tronului Regatului Unit a lansat un atac foarte dur la actuala politică a marilor companii agroalimentare care au monopolizat intreg lanţul de aprovizionare a hranei cu produse adesea dubioase din punct de vedere calitativ si dăunatoare sănătaţii populaţiei. Alternativa ar fi, spune Prinţul de Wales “să apelăm la crearea unui model local de producţie şi distribuţie a alimentelor”. Am dori tare mult ca Daciana Sârbu să împărtăşeaşească tuturor celor din România, inclusiv soţului său, prim ministru al ţării noul trend al agriculturii mondiale care face apel din ce in ce mai mult la micii agricultori si la produsele lor tradiţionale pentru alimentaţia durabilăa si sănătoasă. Va rămâne Guvernul Ponta in istoria recentă a României ca ”devoratorul” micii ţărănimi? Nu este exclus cu o politică agrară ce încurajează numai baronii din agricultură şi lasă de izbelişte mica ţărănime. Ion Ciprod. , un orăşel din landul Baden-Wurtemberg/Germania la sugestia  Prinţului  Charles la ediţia 2013 a Forumul Langenburg. Tema forumului a fost "Către sisteme alimentare regionale durabile”. Un subiect ales de Prinţul Philipp Hohenlohe-Langenburg (gazda) şi Joschka Fischer (fost ministru de externe al Germaniei) & Co.,  cu susţinerea The Prince of Wales’s International Sustainability Unit. Intre subiectele înscrise în panelurile Forumului (unde între participanţi figura si comisarul Dacian Cioloş) s-a aflat si problematica încurajării micilor gospodării ţărăneşti pentru asigurarea unei alimentaţii durabile si sănătoase a comunităţilor in care gravitează micile ferme. Nemţii, ca si francezii, consacră multă energie pentru susţinerea micilor agricultori, care formează incă o clasă socială necesară siguranţei alimentare, dar reprezintă si un segment de populatie păstrătoare a obiceiurilor culturale, mesteşugareşti si gastronomice.
Daciana Sârbu spune că a fost invitată la acest forum (faţă de care preocupările sale sunt aproape o extravagante) de către Prinţul Charles, "marele” prieten al României, mai precis al afacerilor pe care Casa Regală britanică le dezvoltă, prin intermediul a tot felul de organizaţii si asociaţii in multe ţări din lume. Prinţul a invitat-o pe Daciana pentru că este soţia primului ministru Victor Ponta.
Nu este  rău că Daciana s-a dus la Langenburg. Si chair dacă nu o fi vorbit public despre agricultura rurală (in contrapartidă cu agricultura de afaceri) din România poate că a fost întrebată, informal,  cum trăieşte si se dezvoltă populaţia din satele româneşti. Si care este viitorul acesteia. Sperăm că doamna Daciana să fi bâiguit (în stilul său caracteristic) ceva despre satul românesc. Măcar să fi spus că are viitor si nu se lasă omorât de baronii agriculturii si de politicile guvernului Ponta, prin vârful sau de lance Daniel Constantin, ministrul agriculturii. Pentru că guvernul condus de Victor Ponta, mai abil decât cele de până acum, intenţionează să "lichideze” mica agricultură rurală. Ministrul Daniel Constantin este un fervent razboinic impotriva micii ţărănimi, pe care o vede repede înghiţită de marii fermieri sau afacerişti din agricultura, precum Dan Voiculescu sau Liviu Dragnea sau mulţi altii din diverse colţuri ale României.
In România, potenţialul micii ţărănimi este extraordinar pentru o "alimentaţie duabilă si sănatoasă”.  O centură legumicolă a Bucureştiului ar fi un dar ceresc. Numai dacă cineva ar iniţia o "revoluţie” in organizarea acesteia. La fel pentru marile capitale de judeţe (in viitor de regiuni). Avem cea mai mare cohortă de mică ţărănime cu până la 5 ha din toată Europa. Aceasta este o populaţie extrem de mare, cca 6-8 milioane de persoane. Ea nu este inclusă in politicile guvernamentale, dar poate reprezenta un potenţial de aprovizionare realmente viabil pentru oraşele mari si mijlocii. Este insă marginalizată. Dovada, că in Recensamantul agricol ce a avut loc in 2010 ţărănimea română a fost amestecată cu felurite categorii de indivizi care pe suprafeţe de 0,5-1 ha, sau mai putin, si-au inceput afaceri de creştere a melcilor, a şerpilor, a ciupercilor etc.  Aşa se face că Recensământul agricol, din 2010 a numărat mai mulţi agricultori sub 5 ha decât in precedentele numărători statistice naţionale. Astfel, gospodăriile cu o suprafaţă in proprietate sub 5 ha erau in anul 2007 de 3,530 milioane, in timp ce la recensământul din 2010 acestea se ridicau la 3,593 milioane. Este aproape un  non-sens, dacă privim prin prisma unei realităţi ineluctabile (populaţia rurală este imbătrânită si se micşorează cu ajutorul lui Dumnezeu). Dar metodologia UE in materie de statistică ne-a adus aceste aberaţii. Din cele puţin peste 5 milioane de ferme din UE care au în proprietate sub 2 ha, România deţine mai mult de jumătate, respectiv 2,7 milioane ferme (gospodării ţărăneşti).  Politicienii noştri nu încetează să le denumească ferme de subzistenţă si le privesc  ca o povară pentru economie si pentru naţiune.
In realitate, nu este asa. O spune chiar distinsa noastră doamna Daciana: Fermele mici sunt o realitate importantă a agriculturii şi ele trebuie susţinute şi puse în valoare în anii următori. Acestea nu numai că sunt unica sursă de supravieţuire a multor familii, dar oferă în acelaşi timp produse de înaltă calitate, cu specific local şi joacă un rol important în păstrarea tradiţiilor. ”.
Sigur este o declaraţie de complezenţă a doamnei eurodeputat care nu este la curent că guvernul condus de soţul său vehiculează toate metodele posibile pentru "comasarea ţărănimii”, pentru "desfiinţarea micii proprietăţi”, pentru limitarea subzistenţei fermelor de subzistentă. Recent, ministrul D.C. evalua public intenţia MADR de a mări suprafaţa eligibilă pentru micii producători de la 1 ha la 1,5 ha. Prin această mişcare de condei cca 200 000 de gospodării ţărăneşti ar fi scoase din circuitul de plăţi directe din fonduri europene. De sumele care s-ar "disponibiliza” ar profita "granzii” agriculturii, cei care au ferme de 5 000, 10 000 sau 50 000 ha. Că lucrurile nu stau departe de adevăr o arată şi faptul că cererile depuse la APIA pentru SAPS 2013/2014 au scăzut cu cca 100 000 faţă de anul trecut.
Nu ştim, deci, la această oră nimic despre spusele publice sau private ale doamnei Daciana la Forumul de la Langenburg,  dar prinţul Charles, mostenitorul tronului Regatului Unit a lansat un atac foarte dur la actuala politică a marilor companii agroalimentare care au monopolizat intreg lanţul de aprovizionare a hranei cu produse adesea dubioase din punct de vedere calitativ si dăunatoare sănătaţii populaţiei. Alternativa ar fi, spune Prinţul de Wales "să apelăm la crearea unui model local de producţie şi distribuţie a alimentelor”.
Am dori tare mult ca Daciana Sârbu să împărtăşeaşească tuturor celor din România, inclusiv soţului său, prim ministru al ţării noul trend al agriculturii mondiale care face apel din ce in ce mai mult la micii agricultori si la produsele lor tradiţionale pentru alimentaţia durabilăa si sănătoasă.
Va rămâne Guvernul Ponta in istoria recentă a României ca ”devoratorul” micii ţărănimi? Nu este exclus cu o politică agrară ce încurajează numai baronii din agricultură şi lasă de izbelişte mica ţărănime.
Ion Ciprod.
 
 


Vizualizări: 389 | Adăugat de: constantinradut | Tag-uri: daciana sarbu | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]
Contact:
JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
031721
Bucuresti, Romania-Roumanie
+40 (0) 725 511 887 
office.agriculturaro@gmail.com 
http://agricultura-ro.ucoz.ro


Echipa

Constantin Răduţ - editor şef

Costin Buradu - senior editor

Ion Ciprod - redactor