<b>Produsele tradiţionale: noua legislaţie stopează afacerile murdare?</b> - 21 Mai 2014 - JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
Principală » 2014 » Mai » 21 » Produsele tradiţionale: noua legislaţie stopează afacerile murdare?
17:28:29
Produsele tradiţionale: noua legislaţie stopează afacerile murdare?

logo produse traditionale

Doar 30 de produse tradiționale au fost înregistrate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) după cinci luni de la intrarea în vigoare a noii legislații, în condițiile în care anterior existau 4.400 de produse atestate, iar termenul limită de reatestare expiră la 11 septembrie 2014. "După noua legislație din domeniul produselor tradiționale au fost atestate 30 de produse realizate de 10 producători, iar 51 de dosare de la alți 10 operatori economici au fost respinse. Acest lucru arată că există mai multă rigoare în verificarea documentației și în atestarea produselor. Deocamdată au venit și cei care aveau atestatul vechi, dar și alți producători care vor să se ateste pe noile condiții. E adevărat că acum mult mai greu pot obține atestatul de produs tradițional pentru că am introdus o serie întreagă de condiții și criterii. Aș putea spune că actualele condiții sunt un pic mai drastice, dar cred că astfel s-a făcut un pas important vizavi de calitatea produsului, protecția și interesul consumatorului. Dacă vrem să ieșim pe piața internațională, România ar trebui să se axeze în viitor pe calitate constantă", a declarat, pentru Agerpres, Viorel Morărescu, director general în Ministerul Agriculturii. Până la mijlocul lunii mai au fost atestate produse de panificație, pâine și produse de patiserie, în număr de 9, produse din carne — 9, produse din lapte — 5, băuturi — 5, legume și fructe — 1 și pește — 1. Morărescu a precizat că mulți producători nu au o abilitate prea mare pentru scrierea unui caiet de sarcini în vederea atestării produselor tradiționale, chiar dacă sunt buni în ceea ce fac și din acest motiv specialiștii MADR au decis să-i ajute la întocmirea documentației. "Lucrurile se desfășoară un pic mai greu pentru că, pe de o parte, sunt oameni care produc foarte bine, dar nu au o abilitate prea mare de a scrie un caiet de sarcini. Am transmis un document la Camerele Agricole și consiliați de cei de la direcțiile agricole vrem să-i ajutăm să întocmească caietul de sarcini. Ei au dreptul să perceapă niște taxe pentru anumite proiecte, dar sugestia mea este să-i ajutăm, iar dacă va fi contra-cost să fie o sumă modică, comparativ cu o firmă de consultanță care are prețuri destul de mari. Producătorii mai plătesc și costurile pentru analize și o serie întreagă de avize, sume deloc neglijabile și care îi duc undeva la 8-10 milioane de lei", a explicat reprezentantul MADR. În ceea ce privește numărul total de produse tradiționale estimat că îl va avea România după expirarea termenului limită de atestare, Morărescu a precizat că vor rămâne "doar atâtea câte trebuie". "E greu de spus câte vor rămâne. În primul rând, cred că trebuie lucrul bine făcut și astfel o să avem doar atâtea câte trebuie. Eu cred că toată lumea o să vrea să rezolve problema pe ultima sută de metri și de aceea am tras semnale și i-am atenționat că este posibil să apară un blocaj. Din cele peste 4.000 de produse câte erau înregistrate, unii au obținut atestatul și nu au produs niciodată pentru că nefiind un control nu au putut să se retragă sau să facă altceva", a mai spus Morărescu. În perioada următoare, reprezentanții MADR intenționează să organizeze o dată pe lună, în curtea ministerului, târguri de profil dedicate unei anumite regiuni din România în care să fie promovate nu numai gastronomia ci și tradiția regiunii respective. "Ne gândeam să facem un târg în curtea ministerului, o dată pe lună, dar dedicat unei euroregiuni. Vrem să aducem nu numai tradiția ci și gastronomia regiunii respective. Poate nu ar fi rău, la fiecare eveniment să invităm și producători din altă țară vecină cu noi, Moldova și Bulgaria, să avem o colaborare, un parteneriat și să învățăm unii de la alții", a mai arătat directorul general în Ministerul Agriculturii. Conform condițiilor incluse pe noua legislație, pentru atestarea unui produs tradițional, în primul rând acesta trebuie fabricat pe teritoriul României. De asemenea, produsul nu trebuie să aibă în compoziție aditivi alimentari, materia primă trebuie să fie locală, iar în accepțiunea europeană acest lucru înseamnă național. Procesul tehnologic și modul de procesare al produselor trebuie să aibă o caracteristică tradițională iar rețeta trebuie să fie transmisă de generații. "Pentru a delimita produsul tradițional de cel industrial am limitat cantitatea de producție pentru că tradiționalitatea înseamnă o activitate manuală. Astfel, pentru produsele tradiționale, mai puțin pâine, am pus în ordin o cantitate de 150 de kilograme pe produs pe zi și 400 de kilograme sau litri pe zi dacă are mai multe produse atestate și am trecut 365 de zile. Pentru pâine am pus 300 kg pentru produs pe zi și 800 kg pentru mai multe produse pe zi. Ca și element de noutate, noul ordin este comun cu ANPC și Ministerul Sănătății. Și este foarte important că aceste produse vor fi controlate de cele trei instituții cu atribuțiile fiecăreia, iar ANSVSA își va exercita rolul vizavi de siguranța alimentară", a mai spus Morărescu. Legislația în acest sector nu a mai fost modificată din 2004 și din acest motiv a apărut Ordinul comun 724/2013 al MADR, Ministerului Sănătății și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care a fost publicat în data de 11 noiembrie 2013 în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare o lună mai târziu./Agerpres

 

 

 

 

Vizualizări: 413 | Adăugat de: constantinradut | Tag-uri: produse traditionale | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]
Contact:
JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
031721
Bucuresti, Romania-Roumanie
+40 (0) 725 511 887 
office.agriculturaro@gmail.com 
http://agricultura-ro.ucoz.ro


Echipa

Constantin Răduţ - editor şef

Costin Buradu - senior editor

Ion Ciprod - redactor