Principală » 2014 » Aprilie » 24 » Politica agricolă în România: un mixaj continuu de idei neterminate
19:21:40
Politica agricolă în România: un mixaj continuu de idei neterminate

Ministrul D.C. se lăuda, fără pic de decenţă, că MADR este primul care a înaintat o formulă/draft/ a PNDR pentru exerciţiul bugetar 2014-2020. De fapt, de la o zi la alta, se dovedeşte că sus-amintita “creaţie” (în fapt o adunătură de texte şi idei din diverse colţuri ale ţării) a fost realizată de dragul de a fi. De la s.s. Achim Irimescu citire, noul PNDR trebuia să aibă maxim 12 măsuri directoare pentru ca banii să poată fi alocaţi cu mai multă eficienţă şi cu mai puţină birocraţie. Finalmente el s-a încropit pe 14 măsuri.  Nici nu ajunsese bine draftul (ciornă, pe româneşte) MADR-ului la Bruxelles că domnul Daniel a mai găsit două subprograme pentru PNDR: unul pentru pomicultură şi altul pentru irigaţii. Deci se făcură 16 măsuri. Astăzi, la “taifasul” ce a avut loc la Piteşti, domnul ministru a mai “identificat”  încă două: “Mai sunt doar două semne de întrebare cu privire la două potențiale măsuri care ar putea să apară… Aici mă refer la acea măsură care prevede compensații financiare pentru cei care renunță la activitatea agricolă, deci renunță la a mai primi plățile directe (???!!!-n.n.) și atunci oferim acele compensații (...), dar și la măsura prin care încercăm, pentru prima dată, să introducem anumite compensații financiare din dezvoltarea rurală pentru proprietarii de păduri, pentru că nu pot desfășura, în anumite zone, activități agricole", spunea D.C. Deci 14 măsuri plus 2 plus 2 egal 18.  Dacă se mai scormoneşte putin prin subsuori, MADR va ajunge repde la fosta birocraţie din 2007-2013 când PNDR a avut 24 de măsuri, unele inoperante, ca de pildă 141.  Să-l lăsăm pe ministru să …gândească.

Că bani sunt. Pentru PNDR 2014-2020 alocările de la UE însumează 8,015 miliarde euro, la care se adaugă fonduri de cca 2 miliarde euro din bugetul naţional. In total peste 10 miliarde euro pentru dezvoltarea rurală. Plus încă 10,6 miliarde euro plăţi directe. Vor fi cheltuiţi acesti bani, având în vedere că, datorită blocajelor care au existat la nivelul Consiliului şi  Parlamentului European, alocările pentru agricultură vor fi accesate de-abia începând cu 2015? Domnul Daniel ne asigură că da. Folosind un raţionament de “oţel”. Iată: “Există regulamente europene - un cadru legal pentru a deschide anumite sesiuni. Aceste regulamente europene erau valabile pentru vechea Politică Agricolă Comună. Odată ce a fost adoptată Politica Agricolă nouă, sigur că avem nevoie de anumite regulamente de tranziţie, după care să fie aprobate celelalte regulamente. In momentul de faţă, la nivel european sunt aprobate doar regulamentele de tranziţie. Asta înseamnă că noi nu putem să transmitem până când nu vom avea regulamentele finale PNDR-ul în faza oficială către Bruxelles. Eu cred că e o întârziere acolo şi sper să avem cât mai repede regulamentele chiar pe parcursul lunii aprilie şi să putem trimite şi în format oficial”. Până aici aţi înteles, sper.

Iată şi continuarea: „Cu toate acestea, ne-am legat de anumite prevederi ale regulamentelor de tranziţie, am discutat la Bruxelles şi avem posibilitatea, pe regulile vechi, să deschidem sesiuni de depunere de proiecte pentru perioada 2014-2020. Pe 20 mai se va deschide măsura 1.2.1., investiţii în exploataţii agricole, mai exact în ferme, în care finanţăm pe de-o parte fermele mari - cu un element de noutate - vom separa foarte mult producţia vegetală de producţia zootehnică, pentru că s-a dezvoltat foate mult partea de producţie vegetală în detrimentul zootehniei. Si este momentul să încercăm să avem alocări separate, astfel încât să punem în valoare şi potenţialul zootehnic al României. Alocarea totală este 150 de milioane de euro. O altă alocare importantă pe care o avem, de 35 de milioane de euro, merge pe zona de familie, eu cred foarte mult în acest concept. Este nevoie în România să dezvoltăm mai mult această clasa de mijloc din agricultură”.

Asta este: în România agricultura se va dezvolta numai cu „clasa mare” şi cu „clasa mijlocie”. Ce facem cu micii fermieri, cu gospodăriile ţărăneşti? Aici este şiretlicul domnului D.C. La recenta Conferinţă FAO de la Bucureşi, ministrul român al agriculturii se bătea cu pumnul în piept, încercând să facă audienţa părtaşă la importanţa pe care o dă dumnealui fermei de familie. Au plecat solii FAO, s-a dus şi ideea cu micii fermieiri. Toţi trebuie să fie mari, cât  mai mari ori, cel mult, mijlocii.

Vizualizări: 529 | Adăugat de: constantinradut | Tag-uri: PNDR 2014-2020 | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]
Contact:
JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
031721
Bucuresti, Romania-Roumanie
+40 (0) 725 511 887 
office.agriculturaro@gmail.com 
http://agricultura-ro.ucoz.ro


Echipa

Constantin Răduţ - editor şef

Costin Buradu - senior editor

Ion Ciprod - redactor