Agricultura – ambitie a intregii Europe
Agricultura este sectorul cel mai bune integrat in Europa unita, reusind sa depaseasca ambitiile nationale si sa asigure o coereneta a reglementarilor comunitare, in contetul schimbarilor majore ce au loc, urmare a cresterii populatiei si confruntarilor economice globale tot mai pregnante. 

Europa si principalele coordonate ale agriculturii inseamna: • o suprafata de 4 325 000 km² si cca 505 milioane locuitori; • suprafata agricola utila de 1 830 000 km², adica 42% din teritoriu.
 In agricultura europeana sunt angajate cca 30 milioane persoane active, care lucreaza in peste 13 milioane de exploatatii agricole. Intregul lant de productie si distributie de bunuri agroalimentare reprezinta 6% din PIB-ul Uniunii Europene si 12% din locurile de munca. Produsele agricole au o pondere de 8,4% din exporturile UE si 7,4% in totalul importurilor. Europa unita este al doilea producator mondial de bunuri agricole si al doilea exportator mondial. 
Cel mai recent sondaj arata ca cetatenii europeni sunt foarte atasati de agricultura. Potrivit Eurobarometru, 89% dintre europeni cred ca agricultura si zonele rurale sunt importante pentru viitorul continentului, iar 43% dintre cetatenii UE sunt de parare ca prioritatile Politicii Agricole Comune (PAC) trebuie sa asigure preturi rezonabile pentru consumatori; 42% considera ca agricultura produce alimente sanatoase, iar 40% sunt de accord ca agricultorilor sa li se asigure un nivel de viata corect, pe masura efortului depus in acest sector. 
Agricultura este, incontestabil, sectorul economic in care integrarea comunitara a atins cele mai importante niveluri de aplicabilitate. In prezent, agricultura reprezinta cca 40% din bugetul Uniunii Europene. Din 1957, anul crearii Uniunii Europene, si pana in present, PAC a sustinut cresterea productiei, modernizarea structurii rurale si imbunatatirea competitivitatii europene in lume. In ultimele decenii, UE a devenit o veritabila putere agricola mondiala, concurand SUA atat la exporturi, cat si la importuri de bunuri agrioalimentare. 
Cu toate acestea, PAC a inregistrat si cunoaste inca multe momente crtitice, asa cum s-a intamplat cu ajutoarele directe si subventiile la export care au creat distorsiuni in concurenta pe piata inernationala. Din acelas registru fac parte si numeroasele neintelegeri in cadrul rundelor de consultari in cadrul OMC, mai ales a divergentelor dintre UE si SUA. 
(Agricultura-ro)
Suprafetele însământate cu porumb din Uniunea Europeană (UE-27) ar putea creste cu 2% în 2012, atingând 14,5 milioane ha
Suprafetele de porumb-boabe sunt asteptate să crească cu 160 000 ha în Uniunea celor 27, atingând 8,7 milioane ha.  
Se estimează că suprafetele vor rămâne la acelasi nivel sau vor înregistra o usoară crestere în tările din estul Uniunii Europene, regiune cu o importantă suprafată destinată culturilor de toamnă.
Pe de altă parte, în Europa Centrală si în mod deosebit în Ungaria, România, Polonia si Bulgaria, se asteaptă ca suprafetele de porumb să crească. Agricultorii nu si-au putut finaliza semănatul pe întreaga suprafată destinată cerealelor sau rapitei de toamnă; mai mult, unele parcele vor trebui reînsământate în primăvară, în urma distrugerilor din timpul iernii.
Suprafetele însământate cu porumb-siloz sunt asteptate să crească cu 120 000 ha în Uniunea celor 27, ajungând la 5,8 milioane ha; acest lucru se va datora în principal dinamicii din sectorul biogazului – care continuă, în Germania (chiar dacă cresterea este modică fată de anii anteriori) si în Italia – precum si nevoilor din sectorul zootehnic polonez.
În afara Uniunii celor 27, suprafetele din tările terte (Ucraina, Rusia, Serbia, Bielorusia si Croatia) sunt estimate să crească cu 685 000 ha, atingând 9,7 milioane ha.
Se estimează o crestere semnificativă, de 8%, datorată în principal suprafetei de porumb ucrainene, anuntată a se situa între +500 si +700 000 ha (piată emergentă + suprafete semănate cu culturi de toamnă, care vor fi reînsământate la primăvară).
În fine, se estimează si o crestere a suprafetei de porumb din Europa geografică, care s-ar putea apropia de 1 milion ha, atingând un total de aproape 24,2 milioane ha.
(Sursa: Maiz’Info/fev-mars 2012)
Dacian Cilos: Aeroporturile si terenurile de golf sa nu mai fie considerate "agricultori activi”
Dacian Cioloş propune ca aeroporturile şi terenurile de golf să nu mai beneficieze de ajutoare agricole
Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a cerut joi statelor UE să nu renunţe la elementele cheie din proiectul său de reformă al ajutoarelor agricole, propunând o listă de suprafeţe neproductive care nu realizează activităţi agricole, pe care se regăsesc şi terenurile de golf sau aeroporturile, ce urmează să fie excluse de la ajutoarele oferite în baza Politicii Agricole Comune (PAC), transmit agenţiile AFP şi EFE.
'Este de neconceput să diluăm propunerea Comisiei, aşa cum sugerează preşedinţia (daneză a Uniunii Europene), a avertizat comisarul european în cursul unei reuniuni cu miniştrii europeni ai Agriculturii desfăşurată la Luxemburg. Dacă lăsăm statelor libertatea de defini singure ce înseamnă un 'agricultor activ', care este autorizat să obţină subsidii europene pe baza Politicii Agricole Comune (PAC), atunci 'vom restabili status quo-ul' a subliniat Cioloş. 
Pentru a se stabili dacă beneficiarul de ajutoare desfăşoară o activitate productivă, Comisia pentru Agricultură propune ca atunci când subvenţiile acordate în virtutea PAC reprezintă mai puţin de 5% din totalul veniturilor sale el să nu fie considerat 'agricultor activ'. 
Comisarul european a propus controlarea tuturor veniturilor obţinute de producători pentru a determina ponderea activităţii agricole pe ansamblul activităţii lor, dar majoritatea miniştrilor au apreciat că este o idee prea complicat de pus în practică şi au respins-o. 
Reglementările actuale, criticate şi de Curtea Europeană de Conturi, permit persoanelor care nu desfăşoară nici o activitate agricolă să beneficieze de fonduri comunitare pe baza PAC. Cioloş a propus simplificarea lor, interzicând în mod special aeroporturilor, companiilor feroviare şi societăţilor imobiliare să primească de astfel de ajutoare, exceptând situaţia în care dovedesc că sunt 'agricultori activi'. Dar multe state se opun propunerii Comisiei, argumentând că aceasta va antrena creşterea cheltuielilor administrative. 
Comisarul european a susţinut, cu această ocazie şi o altă idee cheie a proiectului său de reformă a PAC, care ar urma să intre în vigoare în anul 2014, şi anume plafonarea ajutoarelor pentru marile exploataţii agricole, în condiţiile în care la ora actuală 80% din ajutoare ajung la 20% dintre cele mai mari exploataţii. 
Dar în cursul dezbaterilor, numeroase state, printre care şi România, s-au opus acestei plafonări a ajutoarelor agricole, întrucât că ar conduce la o fărâmiţare a exploataţiilor agricole sau ar fi ceva 'prea complicat'. Celelalte state care şi-au manifestat dezacordul sunt: Suedia, Polonia, Republica Cehă, Germania, Marea Britanie, Olanda, Luxemburg şi Danemarca. 
(Sursa: Agerpres/26.04.12)
Contact:
JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
031721
Bucuresti, Romania-Roumanie
+40 (0) 725 511 887 
office.agriculturaro@gmail.com 
http://agricultura-ro.ucoz.ro


Echipa

Constantin Răduţ - editor şef

Costin Buradu - senior editor

Ion Ciprod - redactor