Ferma de familie, decapitată de MADR

Potrivit recensământului agricol, în România sunt înregistrate cel putin 2,5-3 milioane de gospodării agricole cu suprafeţe între 0-5 ha. Deşi faţă de statisticile din 2007, raportate la Eurostat, numărul fermelor ţărăneşti diminua în mod substanţial, la RGA din 2010, INS raportează un număr suspect mai mare de gospodării ţăraneşti. Cheia problemei stă în faptul că la ferme fără personalitate juridică sunt înscrise tot felul de iniţiative cotate, potrivit metodologiei CE, la capitolul ferme agricole. Ne referim la ciupercării, creşterea de melci, culesul de fructe de pădure şi tot felul de ciudăţenii efemere, care au umflat numărul statistic al gospodariilor ţărăneşti de mici dimensiuni. In fapt, adevărata gospodărie ţărănească, cea care este activă, chiar şi pentru o suprafaţă de sub un hectar (restul fiind arendat), nu face parte din nicio strategie a MADR. Ţăranii zişi săraci, dar care îşi câştigă existenţa din munca pamântului, sunt nesocotiţi şi vânaţi prin toate mijloacele pentru a se despărţi de puţina avere funciară. Cea mai nouă iniţiativă a ministrului D.C. este aceea de acordare de “stimulente” dacă mica ţărănime îşi vinde sau atrendează suprafeţele de terenuri pe care le deţine. Nicio măsură nici din vechiul şi nici din noul PNDR nu are în vedere sprijinirea micii ţărănimi pentru ca aceasta să devină viabilă din punct de vedere comercial şi, deci, al profitabilităţii proprii şi al surselor pentru bugetul statului. Deşi se raportează/estimează producţii mari de roşii, de cartofi, de tot felul de zarzavaturi, MADR nu a întreprins şi nu are de gând să creeze, fie direct, fie în parteneriat public-privat, centre de colectare a mărfurilor agricole şi comercializarea lor pe reţele urbane sau de lanţuri specializate. Şi pentru instalarea tinerilor în sate şi atragerea lor în zona agriculturii, MADR mai mult mimează decât construieşte. Când toată Europa încearcă să păstreze sau revigoreze zona rurală, România o neglizează cu buna ştiinţă. Mai mult, prin MADR, guvernul, folosind toate modalităţile, decapitează clasa micii ţărănimi, inclusiv moştenirea şi avutul său cultural-istoric. Din păcate, există şi o reticenţă a locuitorilor satelor (cei cu forţă de ridicare a propriilor gospodării) de a-şi creea forme de asociere sau colaborare pentru depaşirea statutului rău famat, promovat de MADR, acela de fermă de subzistenţă. Responsabilitatea nu o poartă, însă, ţărănimea, ci statul prin politica incoerentă a MADR supusă intereselor marilor afaceri agricole, reprezentată de baroni locali sau străini.

Prieteni din Uganda, scrieţi-ne!

Nu este zi de la Dumnezeu fără ca site-ul nostru JAR- Jurnalul agriculturii româneşti să nu fie vizitat de prieteni din foarte multe ţări. Cei mai mulţi şi cei mai consecvenţi sunt cei din Uganda. Nu ştim dacă aceştia sunt rezidenţi români în Uganda sau sunt autohtoni care au avut legătură cu România si cunosc limba română. In oricare dintre situaţii, îi rugăm, cu toată consideraţia, să ne scrie câteva rânduri pe adresa: office.agricultura-ro.ucoz.ro.

Nu am fost niciodată în Uganda. Stim bine, poate destul de bine Nordul Africii, dar nu am coborât niciodată de Sahara. Citim cu mare plăcere despre Uganda, despre economia şi agricultura acestei ţări, care, împreună cu Kenya ori Tanzania formează un pol puternic de dezvoltare în Africa de Est.

Binevoiţi, dragi cititori din Uganda, şi scriţi-ne. Inclusiv despre agricultura familială pentru că anul 2014 a fost, iată, aniversat şi în România, de către FAO, ca Anul Internaţional al Agriculturii Familiale.

 

Ferma de familie, prioritară. Nu şi în România
Agricultori din întreaga lume s-au reunit, la 20 februarie 2014,  la Bruxelles și au subliniat rolul crucial al exploatațiilor familiale în a asigura aprovizionarea consumatorilor cu alimente de calitate, creșterea și ocuparea. Acestea constituie coloana vertebrală a economiilor rurale. Aceștia au subliniat măsurile cheie necesare pentru a asigura un viitor viabil și competitiv pentru agricultura familială. Acest lucru este esențial în contextul creșterii incertitudinii, a volatilității pieței și a creșterii cererii globale de alimente.
Dezbaterea a avut loc în cadrul conferinței „Agricultura familială nord-sud. Cum să răspundem acelorași provocări?” organizată de Copa-Cogeca și Organizația Mondială a Agricultorilor în Bruxelles. Evenimentul a inclus dezbateri cu experți despre rolul agriculturii de familie în abordarea provocărilor specifice cu care se confruntă sectorul agricol, precum și instrumentele de politică necesare. La acest eveniment au participat vorbitori de seamă, precum Gerd Sonnleitner, ambasadorul FAO pentru Anul internațional al agriculturii de familie, Lorenzo Ramos, președintele Upa, dl Vanthemsche, președintele Boerenbond, precum și reprezentanți din Africa și de la Comisia Europeană.
Copa-Cogeca și Organizația Mondială a Agricultorilor (WFO) vor să se asigure că exploatațiile familiale mici, mari, intensive sau extensive, vor avea un viitor competitiv și un nivel de trai comparabil cu cel din alte sectoare de care tinerii sunt interesați. Pekka Pesonen, Secretarul-General al Copa-Cogeca, a declarat în cadrul evenimentului: „Exploatațiile familiale reprezintă o mare parte din cele câteva milioane de persoane angajate în sectorul agricol mondial. Exploatațiile familiale reprezintă un factor determinant pentru creștere și ocupare în zonele rurale din întreaga lume, oferind o amplă diversitate de alimente de bună calitate, produse în mod durabil pentru a satisface cererea milioanelor de consumatori din UE, respectând în același timp și mediul înconjurător. Exploatațiile familiale reprezintă calea de urmat. Pe fondul creșterii cererii cu 60% până în 2050, investițiile în sector trebuie sporite.  Marco Marzano, Directorul executiv al WFO a spus: „Agricultorii din întreaga lume ar trebui să se unească pentru a dezvolta strategii durabile bazate pe schimbul de experiență și cunoștințe. În același timp, aceștia au nevoie de un cadru de referință. Modelul agriculturii familiale oferă flexibilitatea și rezistența necesare pentru a face față provocărilor globale din agricultură și dezvoltare rurală. Pentru a asigura reînnoirea generațiilor în viitor, toate exploatațiile familiale, indiferent de formă, trebuie să fie viabile și rentabile. Pentru a face față provocărilor din ce în ce mai mari, precum costurile de producție ridicate, perturbări extreme ale pieței și condiții meteorologice variabile, Copa-Cogeca și WFO solicită șefilor de stat și de guvern din întreaga lume să se asigure că:
 se va stabili un cadru politic fiabil care să asigure exploatațiilor familiale accesul la pământ și resurse naturale, drepturi de proprietate, etc.
 se vor face investiții considerabile în sector și se va stimula cercetarea și inovarea, precum și transferul cunoștințelor către agricultori;
 se vor reuni condițiile adecvate pentru înființarea organizațiilor de producători, cum ar fi cooperative agricole, permițându-le agricultorilor să își unească forțele în vederea comercializării producției lor, să adauge valoare produselor obținute, fapt care ar permite generarea de venituri mai mari și o mai bună gestionare a volatilității extreme a pieței;
 agricultorii primesc o formare și o educație - incluzând aspectele practice - suficiente pentru a le asigura un viitor competitiv;
 contribuția esențială a femeilor la agricultura familială este recunoscută în întreaga lume;
 tinerii agricultori sunt sprijiniți, având în vedere dificultățile întâmpinate la instalare;
 practicile neechitabile și abuzive din lanțul alimentar sunt combătute, oferindu-le agricultorilor mai multe șanse de a obține venituri pe piață;
 exploatațiile familiale au acces la internet și la alte infrastructuri de socializare, la fel ca restul societății;
 exploatațiile familiale sunt constituite din agricultori activi și întreprinderi agricole de familie, indiferent de mărimea acestora.
Anul internațional al agriculturii familiale organizat de Națiunile Unite în 2014 atrage atenția întregii lumi asupra rolului agriculturii familiale în reducerea foamei și sărăciei, oferind siguranță alimentară și îmbunătățind condițiile de viață, protejând în același timp mediul și biodiversitatea. O agricultură dinamică, modernă și rezistentă este esențială în viitor, astfel încât să asigure un viitor viabil pentru agricultura familială./Comunicat CopaCogeca/20.02.14
 
 
Contact:
JAR - Jurnalul agriculturii româneşti
031721
Bucuresti, Romania-Roumanie
+40 (0) 725 511 887 
office.agriculturaro@gmail.com 
http://agricultura-ro.ucoz.ro


Echipa

Constantin Răduţ - editor şef

Costin Buradu - senior editor

Ion Ciprod - redactor